Guvernanța fiscală, esențială în continuitatea afacerii

Performanțele obținute de companiile din România în ultimii ani, în ciuda multiplelor provocări cu care s-au confruntat, denotă maturizarea mediului de afaceri, dezvoltarea unor modele de business solide și un management profesionist. La această transformare contribuie, în prezent, și reglementările adoptate recent, în special cele care vizează modernizarea sistemelor de raportare fiscală, dar și cele legate de atingerea standardelor de sustenabilitate. Noile cerințe au determinat companiile să adopte soluții moderne, bazate pe tehnologie, care, dincolo de rolul jucat în procesul de conformare, au potențialul de a contribui și la îmbunătățirea guvernanței și, astfel, de a ajuta organizațiile să devină mai performante și mai atractive în ochii investitorilor.

Această tendință se remarcă în România, dar și la nivel global. Conform studiului Deloitte „Five ways tax leaders can help achieve sustainability goals”, mai mult de jumătate dintre companiile din întreaga lume (57%) susțin că principalul factor care le-a determinat să ia măsuri pentru creșterea transparenței situațiilor financiare și, implicit, pentru îmbunătățirea guvernanței fiscale este legat de conformarea la reglementările în vigoare. De altfel, funcția fiscală din cadrul oricărei organizații are un rol extrem de importat, dat fiind că are vizibilitate asupra întregii activități, contribuie la optimizarea resurselor și identifică potențialele neconcordanțe mai ușor decât alte departamente. Mai mult, participanții la studiu sunt de părere că o bună guvernanță fiscală ajută la eliberarea resurselor necesare pentru a sprijini inițiativele de sustenabilitate, motiv pentru care creșterea performanței în această zonă este crucială pentru dezvoltarea afacerii pe termen lung.

Transformări complexe pentru contribuabili și autorități

Contribuabilii din România se află și ei în plin proces de îmbunătățire a guvernanței fiscale, fiind în diverse stadii de implementare a sistemelor electronice de raportare, respectiv SAF-T, RO e-Factura și RO e-Transport. Complexitatea procesului diferă de la caz la caz, în funcție dimensiune (deocamdată doar contribuabilii mari și mijlocii sunt obligați să raporteze în sistem SAF-T), de gradul de risc în care sunt încadrate produsele comercializate sau transportate (RO e-Factura și RO e-Transport) și de măsura în care cele trei obligații de raportare se suprapun. În paralel, autoritatea fiscală lucrează la modernizarea propriilor sisteme informatice, pentru a putea prelua volumele tot mai mari de date de la contribuabili, pentru a le putea analiza cu acuratețe, astfel încât să identifice rapid zonele de risc și să direcționeze controalele doar către acei contribuabili la care sesizează nereguli. Totodată, legislația în domeniu este în curs de actualizare, pentru a permite simplificarea inspecțiilor fiscale, derularea acestora preponderent de la distanță și încurajarea conformării voluntare.

Efortul este unul considerabil, atât pentru contribuabili, cât și pentru autoritatea fiscală, dar, din experiența altor țări și pe baza dificultăților tot mai mari întâmpinate în procesul de raportare și, mai ales, în colectarea veniturilor la bugetul de stat, era evident de ceva vreme că sistemul trebuie modernizat pentru a permite simplificarea fluxului de informații între companii și administrația fiscală.

Măsuri pentru maximizarea beneficiilor

Procesul este încă în derulare, dar ireversibil, astfel că, din acest punct, cei implicați trebuie să fie preocupați să obțină maximum de beneficii din acest efort. Companiile trebuie să dezvolte sisteme interne integrate, care să le ofere o privire de ansamblu asupra întregii activități și să răspundă tuturor cerințelor de raportare, dar și nevoilor de business și de integrare în comunitate. La rândul lor, autoritățile trebuie să asigure utilizarea datelor colectate de la contribuabili atât în folosul acestora din urmă, prin reducerea poverii administrative și a concurenței neloiale (diminuarea evaziunii fiscale), cât și în interesul întregii societăți, prin creșterea colectării veniturilor la bugetul de stat. Nu în ultimul rând, pentru ca lupta cu evaziunea să fie eficientă, bunele practici în materie de guvernanță ar trebui implementate la nivelul întregii administrații publice din România, astfel încât, prin interconectarea bazelor de date din toate instituțiile statului, să se poată obține mult mai repede informații esențiale în combaterea acestui fenomen.

În concluzie, o bună guvernanță fiscală, bazată pe sisteme informatice performante, este tot mai necesară în contextul noilor cerințe de raportare, dar și prin prisma atenției pe care companiile o acordă responsabilităților și rolului lor în societate.