Viitorul industriei alimentare și nevoia urgentă de transformare

Articol

Viitorul industriei alimentare și nevoia urgentă de transformare

12 martie 2021

Opinie publicată în Top 1.000 Cele mai mari companii din România, de Zeno Căprariu, Partener Audit, Deloitte România, liderul industriei produselor de consum

Relația cu alimentele pe care le consumăm este una personală, fiind influențată de obiceiurile alimentare ale familiei, tradițiile noastre și interacțiunile sociale zilnice. Însă ceea ce consumăm poate avea un impact dăunător asupra sănătății, societății și mediului. Industria alimentară, evaluată la 8 trilioane de dolari în prezent, se confruntă cu provocarea de a furniza suficiente alimente sănătoase unei populații globale în continuă creștere (conform estimărilor curente, vom fi 10 miliarde de oameni până în 2050), însă de o manieră sustenabilă.

De la lansarea raportului EAT-Lancet în contextul pandemiei de COVID-19, companiile din lanțul alimentar au început un proces de transformare pentru a continua să fie relevante în viitor. România are un potențial agricol important și, prin urmare, jucătorii locali din lanțul alimentar vor trebui să se adapteze din mers la schimbările globale ale industriei alimentare, așa cum au fost evidențiate într-un studiu Deloitte recent.

Schimbarea nr. 1 – Sustenabilitatea

Este clar că activitatea agricolă crescută de astăzi reprezintă o amenințare la adresa sustenabilității mediului. Continuând pe traiectoria actuală, impactul asupra mediului din producția de alimente va crește de la 50% în 2010 la 90% în 2050. Emisiile de gaze cu efect de seră vor crește de la 80% în 2019 la 92% în 2050, utilizarea terenurilor cultivate, până la 67%, consumul de apă dulce cu 65%, iar utilizarea fosforului și azotului cu aproximativ 50%. Prin urmare, dacă sistemul nostru alimentar va continua așa cum este, vom depăși toate limitele posibile ale planetei noastre în 2050.

Schimbarea nr. 2 – Sănătatea

Raportul EAT-Lancet arată că sistemul nostru alimentar este un factor cheie pentru problemele de sănătate. Dietele nesănătoase prezintă un risc mai mare pentru morbiditate și mortalitate decât sexul neprotejat și consumul de alcool, droguri și tutun combinate. De asemenea, sistemul este inegal. La nivel global, mai mult de 820 de milioane de oameni rămân subnutriți, în timp ce se preconizează că aproape jumătate din populația lumii va fi supraponderală sau obeză până în 2030. Asistăm la o creștere accentuată a bolilor legate de dietă, cum ar fi diabetul de tip 2 și bolile coronariene. Rezultatul constă într-o calitate a vieții redusă și într-o povară asupra economiilor naționale din cauza creșterii costurilor asistenței medicale și a pierderii productivității.

Schimbarea nr. 3 – Așteptările consumatorilor

Consumatorii solicită din ce în ce mai multe produse sănătoase și provenite din surse sustenabile. Pandemia de COVID-19 a demonstrat importanța de a ne îngriji sănătatea și de a avea un sistem imunitar puternic. De asemenea, consumatorii înțeleg acum mai profund relația dintre alimentele pe care le consumă, modul în care au fost produse, sănătatea lor și mediu și solicită companiilor să ridice standardele. Ceea ce se poate traduce în oportunități de creștere a profitabilității companiilor: cercetările arată că produsele care sunt comercializate ca fiind sustenabile înregistrează creșteri ale vânzărilor de 5,6 ori mai mari decât cele care nu sunt sustenabile.

Schimbarea nr. 4 – Presiunile de reglementare

Dacă companiile nu vor acționa singure, cel mai probabil guvernele vor acționa pentru ele. În Europa, presiunile de reglementare devin tot mai perturbatoare pentru sectorul alimentar, pe măsură ce țările încearcă să-și gestioneze angajamentele privind azotul și alte gaze cu efect de seră. Obiectivele Comisiei Europene pentru 2030 presupun o reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră comparativ cu nivelurile din 1990. Pentru a face față acestor provocări, jucătorii din sistemul alimentar actual vor trebui să colaboreze, să se adapteze și să-și modifice abordările, cum ar fi comerțul cu carbon, agricultura regenerativă și soluțiile de tip „track & trace”.

Pentru a se adapta acestor schimbări, companiile vor trebui să aibă în vedere următorii factori: o nutriție personalizată și sănătoasă, o producție responsabilă, o gestionare responsabilă a deșeurilor și orchestrarea ecosistemelor.

Alimentația personalizată și sănătoasă oferă oportunități pentru companiile din industrie de a oferi mai multă transparență cu privire la metodele de producție și de a promova rezultatele individuale și de sănătate publică. Sunt necesare practici responsabile de producție și gestionare a deșeurilor pentru a satisface nevoile consumatorilor și pentru a reduce impactul asupra mediului. Și întrucât nicio organizație nu poate furniza această transformare singură, orchestrarea și colaborarea ecosistemelor sunt necesare pentru succes.