News

Credite acordate online, fara prezenta fizica la banca: Cum pot fi inlaturate impedimentele juridice din calea unei relatii electronice cu clientii

Creditele bancare ar putea fi acordate exclusiv online si in Romania, asa cum se intampla in alte state europene, daca pe de o parte legislatia nationala si autoritatile competente ar face procesul de digitalizare mai usor prin clarificarea legislatiei, iar pe de alta parte daca sistemul bancar ar fi mai deschis la intelegerea si cuantificarea riscurilor juridice aferente digitalizarii.

Din aceasta perspectiva, digitalizarea proceselor bancare ridica probleme juridice pe doua paliere principale. Cel dintai vizeaza procedurile de cunoastere a clientelei, respectiv posibilitatea de a folosi mijloace electronice de transmitere la distanta pentru identificarea clientilor (spre exemplu, identificare prin video chat si fotografiere a cartii de identitate), iar cel de-al doilea se refera la forta juridica si probarea contractelor incheiate prin mijloace electronice.

In ceea ce priveste identificarea clientilor la distanta, in prezent, legislatia romaneasca nu are o definitie clara si cuprinzatoare pentru identificarea clientelei, motiv pentru care in absenta unui text de lege care sa clarifice daca si in ce conditii identificarea se poate face la distanta, institutiile bancare au fost pana acum reticente fata de o astfel de schimbare a procedurilor de cunoastere a clientelei, desi legea nu cuprinde o interdictie in acest sens.

Legislatia privind spalarea banilor trateaza cazul persoanelor care nu sunt prezente fizic la efectuarea operatiunilor in mod nesistematic, prevazand ca in aceasta situatie, pe langa masurile standard de cunoastere a clientele (deci si identificarea clientului, neclar daca si prin mijloace la distanta), ar trebui aplicate masuri suplimentare de cunoastere a clientelei, printre masurile enumerate de lege fiind si metoda "penny transfer" (i.e. transferul unei sume modice dintr-un cont deja deschis la o instituttie de credit care si-a indeplinit procedurile de cunoastere a clientelei). 

Posibile solutii pentru rezolvarea lacunelor legislative

Aceste lacune legislative si-ar putea gasi rezolvarea prin transpunerea unei propuneri de modificare a directivei europene privind cunoasterea clientelei AML IV al carei termen initial de transpunre era 1 ianuarie 2017, dar care probabil va fi amanat pentru anul 2018, in conditiile in care propunerea nu a fost inca adoptata.

Propunerea de directiva arata ca identificarea clientului si verificarea identitatii clientului se pot face pe baza documentelor, datelor si informatiilor obtinute dintr-o sursa independenta si de incredere , inclusiv, unde este disponibil, prin identificarea electronica, asa cum este stabilita prin Regulamentul UE nr. No 910/2014 sau alte procese de identificare recunoscute si aprobate de autoritatea competenta.

Practic, propunerea europeana incurajeaza autoritatile nationale sa recunoasca si sa aprobe mijloace de identificare la distanta. O astfel de initiativa din partea autoritatilor romane si a sistemului bancar national ar putea inlatura actualele impedimente de natura juridica, iar institutiile bancare ar putea face pasi mai rapizi catre digitalizarea completa a proceselor.

Cel de-al doilea palier se refera la forta juridica a contractelor incheiate online. In acest sens, este foarte important de subliniat ca forta juridica a acestor contracte depinde de sistemele tehnice folosite (tick the box, mijloace de autentificare si semnare care pot fi echivalate cu o semnatura electronica avansata, semnatura electronica calificata) si de modul in care sunt aparate in instanta, neexistand un raspuns universal valabil la intrebarea daca un contract de credit incheiat online poate fi executat silit.

Schimbari legislative care favorizeaza incheierea contractelor on-line

La nivel legislativ, o serie de schimbari favorizeaza incheierea contractelor online. Din anul 2013 noul cod de procedura civila reglementeaza forta juridica a inscrisurile pe suport informatic (i.e. suporturi informatice care reproduc datelor unui act juridic si care prezinta garantii privind continutul datelor si a partilor). De asemenea, incepand cu anul 2016 a intrat in vigoare noul regulament european privind identificarea electronica si semnatura electronica care reglementeaza printre altele, semnatura electronica calificata, emisa de furnizori de semnatura electronica autorizati, dar si semnatura electronica avansata care in principiu are aceleasi caracteristici tehnice, dar care este emisa de furnizori ce nu trec prin procesul de autorizare.  

Potrivit regulamentului european, semnatura electronica calificata are forta juridica a unei semnaturi olografe, iar semnatura electronica, inclusiv cea avansata, nu poate fi refuzata ca proba doar pe motiv ca este electronica, forta juridica urmand sa fie stabilita in functie de legislatia fiecarui stat. In Romania, credem ca documentele semnate cu semnatura electronica avansata ar putea fi echivalate inscrisurilor pe suport informatic.

In ciuda acestor schimbari legislative si a progresului tehnologic (spre exemplu semnatura biometrica care este mult mai usor de utilizat), pana acum utilizarea semnaturilor electronice a fost redusa, acestea fiind inca considerate greu de utilizat si riscante. 

Din pacate, utilizarea pe scara larga a semnaturii electronice calificate (cea care asigura cea mai mare siguranta juridica) va fi in continuare ingreunata in termeni practici intrucat Ordinul Ministerului Comunicatiilor privind procedura de acordare, suspendare si retragere a statutului de prestator de servicii de incredere calificat permite emiterea de semnaturi electronice calificate doar in baza identificarii directe a semnatarului (fie de catre furnizorul de semnatura electronica, fie de catre o terta parte), ceea ce face dificila obtinerea unei semnaturi electronice calificate de catre publicul larg. Cu toate acestea, utilizarea unei semnaturi electronice calificate emisa de un furnizor autorizat intr-un stat membru sau utilizarea semnaturii electronice avansate ramane o varianta fezabila pentru contractele electronice, desi cea din urma este intr-adevar este o varianta mai riscanta. 

Cresterea increderii in contractele electronice (in special in semnatura electronica calificata si avansata) ar putea fi incurajata de practica judecatoreasca, insa in absenta utilizarii semnaturii electronice in sistemul bancar, instantele judecatoresti nu vor putea aduce clarificari, ele pronuntandu-se exclusiv asupra litigiilor si argumentelor formulate in fata lor. Pana in prezent, instantele s-au pronuntat doar asupra contracte de credit incheiate prin metoda "tick the box" (deci nu semnate electronic), deciziile fiind neunitare, dar asta si pentru ca in unele cazuri probele si argumentele juridice ale creditorilor nu au fost cele mai  solide.  

Digitalizarea anumitor produse bancare

In acest context, credem ca procesul de digitalizare al anumitor produse bancare nu este imposibil, insa presupune eforturi semnificative - pe de o parte pentru intelegerea si cuantificarea riscurilor juridice, raportat la metodele tehnice utilizate, la fiecare tip de produs bancar (spre exemplu un credit garantat are nevoie de un inscris autentic sau semnatura privata, pe cand un credit negarantat este mult mai flexibil) si la riscul de credit asociat acestuia (spre exemplu deschiderea unui cont curent este o operatiune mult mai putin riscanta decat un credit de nevoie personale), iar pe de alta parte pentru a face schimbarile organizationale necesare (spre exemplu adaptarea procedurile interne pentru a asigura probarea contractelor si conformitatea cu cerintele de cunoastere a clientelei).

Desi deloc simplu, credem insa ca efortul este pe deplin meritat, digitalizarea proceselor bancare traducandu-se  prin mai putina birocratie, o relatie mai simpla cu clientela si o competitivitate crescuta.

Un articol semnat Lorena Butusina, avocat in cadrul Reff & Asociatii SCA - membra a Deloitte Legal si este specializata in drept bancar, servicii de plata si creditare. 

*sursa: hotnews.ro

Did you find this useful?

Related topics