Sistemele alimentare ale viitorului. Implicații pentru România

Articol

Sistemele alimentare ale viitorului. Implicații pentru România

În ianuarie 2017, Forumul Economic Mondial, în colaborare cu Deloitte Consulting LLP, a prezentat patru scenarii despre cum ar putea arăta sistemele alimentare în 2030, și anume:

1. supraviețuiesc doar cei mai bogați: într-o lume a consumului intensiv de resurse și a lipsei conectării piețelor, economia globală este inertă, existând un decalaj evident între cei care au și cei care nu au;

2. consum necontrolat: în contextul unei conectări ridicate a piețelor și al unui consum intensiv de resurse, trăim într-o lume a creșterii accelerate a PIB-ului la costuri ridicate pentru mediul înconjurător;

3. sustenabilitate cu sursă deschisă: ideea unui viitor în care există o legătură între piețe puternic interconectate și consum bazat pe eficiența resurselor a intensificat colaborarea internațională și inovația, însă ar putea crea decalaje;

4. piețele locale iau locul celor globale: într-o lume a piețelor locale fragmentate caracterizate printr-un consum eficient de resurse, țările bogate în resurse se axează pe hrana locală, în timp ce regiunile dependente de importuri devin regiuni ale foametei.

Oricare dintre aceste scenarii se poate materializa, existând deja semnale de alarmă în acest sens. Evenimentele geopolitice din ultimii doi ani au ridicat semne noi de întrebare privind fragmentarea piețelor și viitorul globalizării.

Consumul va crea sau va distruge sănătatea și sustenabilitatea

Scenariile demonstrează că este esențială orientarea modelelor de consum actuale spre o cerere bazată pe eficiența resurselor, întrucât alegerile consumatorilor determină întregul sistem alimentar. Dacă dorim o alimentație mai sănătoasă, mai hrănitoare și mai sustenabilă pentru mediu, va trebui să transformăm modelul actual de consum. Pentru aceasta, este nevoie de o schimbare substanțială a modului în care aceste alegeri sunt încurajate în diverse contexte. Este nevoie de un marketing atent și clar, educarea consumatorului, politici guvernamentale pro-active și noi modele de afaceri pentru a face loc unei alimentații hrănitoare pentru populație, care răspund dorințelor consumatorilor și sunt accesibile pentru aceștia.

Este nevoie de regândirea sistemelor de producție

Este nevoie de o schimbare fundamentală pentru ca sistemele alimentare să promoveze o alimentație sustenabilă și sănătoasă, care include modul în care este produsă mâncarea; accentul pe calitatea, și nu doar pe cantitatea producției agricole, poate redefini conceptul de valoare în sistemele alimentare, poate reduce riscurile în lanțurile de aprovizionare și poate permite o alimentație diversă. După cum o arată scenariul „consumului necontrolat”, chiar și un viitor cu producție ridicată are consecințe nedorite dacă producția nu este sustenabilă. Astfel, România ar trebui să creeze politici de stimulare a investițiilor în producători – agricultori, dar și companii inovatoare – de hrană sănătoasă și sustenabilă, care, coroborat cu creșterea diversității producției în ferme, ar putea crește rezistența sistemului local la șocuri globale inevitabile.

Schimbările climatice și degradarea resurselor naturale vor afecta toate scenariile de viitor și reclamă acțiuni imediate.

Schimbările climatice reprezintă o amenințare serioasă la adresa companiilor și a societății, întrucât pe termen lung pot compromite capacitatea de producție și bunăstarea economică și pot accentua inegalitățile și conflictele. Scenariul „supraviețuiesc doar cei mai bogați” previzionează o concurență crescută pentru resurse, unde cei săraci pierd, iar „consumul necontrolat” demonstrează pericolul status quo-ului actual, condus de interese pe termen scurt, care nu iau în calcul mediul înconjurător. În acest context, politicile guvernamentale ar trebui să includă măsuri de protecție și utilizare rațională și responsabilă a resurselor de care România dispune și să faciliteze accesul pe scară largă al companiilor din sectorul agricol la noile dezvoltări tehnologice.

Fără o atenție specială, sistemele alimentare ale viitorului pot accentua inegalitățile între națiuni, dar și la nivel național.

Sărăcia și subnutriția creează un cerc vicios care compromite accesul la hrană atât în mediile rurale, unde chiar și fermierii riscă să sufere de foame, cât și în mediile urbane sărace, unde prețurile și accesul limitat pot face ca o hrană sănătoasă și mai sustenabilă să fie prohibitivă. Astfel, România trebuie să fie preocupată pentru toate scenariile de viitor, atât prin schimbări structurale în modelele de politici și afaceri, cât și prin asigurarea de plase de siguranță pentru cei cu adevărat vulnerabili.

Tehnologiile celei de-a patra revoluții industriale și alte inovații pot revoluționa sistemele alimentare, dar vor aduce și noi probleme.

Tehnologia are potențialul de a accentua inegalitățile dacă nu este îndreptată cu intenție spre nevoile populației. De asemenea, tehnologiile, prin natura lor, vor ridica noi probleme sociale, printre care probleme legate de controlul datelor, viitorul locurilor de muncă și rolul tehnologiei în producția de hrană. România ar trebui ca, prin politici guvernamentale, să anticipeze și să ia măsuri pentru reducerea riscurilor asociate adoptării la scară largă a tehnologiei în sectorul alimentar. Totodată, România ar trebui să ne încurajeze adoptarea progreselor tehnologice, în particular Internetul Tuturor Lucrurilor (engl. Internet of Things – „IoT”). Această tehnologie are la bază folosirea datelor pentru a informa despre practici agricole mai eficiente și pentru a obține beneficii de mediu și sociale conexe. Tehnologii precum senzorii avansați și echipamentele de monitorizare permit acum fermierilor să monitorizeze culturile mai atent și mai mult ca în trecut. Și în acest caz, colaborarea este esențială. Pentru a folosi cu succes de tehnologiile IoT, fermierii și societățile trebuie să exploateze legăturile dintre părțile interesate în întregul lanț valoric. Toate părțile interesate din „circuitul închis”, inclusiv fermierii, producătorii, distribuitorii, comercianții de produse alimentare, companiile tehnologice, sectorul public și ONG-urile trebuie să lucreze împreună să reducă blocajele în fluxul de informații pe măsură ce apar.

Companiile au oportunitatea de a contribui la progres prin inovație.

Provocările viitorului prezintă atât riscuri majore, cât și oportunități extraordinare pentru sectorul privat de a răspunde unei game largi de nevoi ale societății. Aceste oportunități se referă in principal la valorificarea oportunității pentru investiții în sănătate și nutriție, contribuția activă la creșterea rezistenței la șocurile provocate de piețele globale, eficientizarea resurselor în operațiunile companiei, precum și valorificarea tehnologiei pentru a răspunde provocărilor sociale și ecologice din sistemele alimentare.

Este nevoie de politici inteligente noi și îndrăznețe pentru regândirea sistemelor.

Politicile guvernamentale pro-active sunt esențiale pentru transformarea sistemelor alimentare. Printre aceste se numără evaluarea și integrarea costurilor reale din sistemele alimentare, adoptarea unei abordări care să implice întregul aparat guvernamental pentru a gândi politici alimentare, agricole și de mediu care să promoveze o alimentație mai sănătoasă, precum și crearea unui mediu propice pentru tehnologiile destinate incluziunii și orientate spre schimbarea fundamentală a sistemelor alimentare.

Prioritățile sociale și ecologice ar trebui să fie în centrul noilor sisteme alimentare. Este nevoie de eforturi concertate din partea societății civile pentru a aborda problema inechităților structurale și pentru a răspunde nevoilor de bază, pentru a promova noi reguli și preferințe alimentare si pentru a promova nevoile generațiilor viitoare.

Astfel, toate drumurile care duc către un viitor mai strălucit atât în lume, cât și în România, depind de colaborarea între toate părțile interesate din cadrul sistemelor alimentare pentru:

a construi încredere și transparență. Într-o lume tot mai volatilă, robustețea sistemelor alimentare depinde de creșterea încrederii în guvern, companii și instituții, care trebuie câștigată prin activități mai responsabile și transparente. Pentru companii, înseamnă că beneficiile financiare pe termen scurt nu ar trebui să deturneze atenția de la prosperitatea economică și bunăstarea socială pe termen lung. Pentru guvern, înseamnă nevoia de politici care promovează prioritățile sociale inclusive și de mediu pentru generațiile prezente și viitoare. Toate sectoarele pot să-și asume o răspundere mai strictă când vine vorba de atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă;

colaborare între sectoarele tradiționale. După cum indică analiza acestor scenarii, pentru a hrăni populația globală în mod sănătos și sustenabil până în 2030, va fi nevoie de inovație și coordonare fără precedent între toți jucătorii din cadrul sistemelor alimentare. Va fi nevoie de colaborare între mai multe părți interesate pentru a atinge obiectivele comune, precum și de implicarea diverșilor jucători din politică (ministerele de finanțe, sănătate, mediu și educație), business (liderii din tehnologie, energie, infrastructură, sănătate și servicii financiare) și jucători cheie din sistemele alimentare – cu o atenție specială acordată agricultorilor și consumatorilor;

afirmarea rolului de lider în sistem. Pentru obținerea unei transformări la nivel de sistem, este nevoie de lideri curajoși care să adopte o viziune holistică asupra provocărilor existente, să comunice cu jucătorii din sistem pentru a aborda împreună acele provocări și să creeze noi colaborări pentru a atinge obiectivele comune. Liderii din business, liderii politici și cei din societatea civilă trebuie să facă un pas în față, să cultive o viziune comună pentru aspirațiile noastre, să promoveze inovația și măsurile la nivel larg și să permită implicare reciprocă pentru atingerea progresului.

Sursa: zf.ro

V-a fost de folos informația?