Eșecul experimentelor în zona TVA, confirmat de cifrele Comisiei Europene

Stiri

Eșecul experimentelor în zona TVA, confirmat de cifrele Comisiei Europene: Dacă schimbările dese de legislație nu cresc colectarea taxei, care este soluția?

6 octombrie 2017

România rămâne campioană europeană la diferența dintre suma din TVA încasată la buget și cea potențial a fi colectată, cunoscută în limbaj de specialitate drept TVA gap. Potrivit cifrelor recent publicate de Comisia Europeană, România a înregistrat în 2015 o diferență de 37,7%, devansând clar următoarele clasate Slovacia (29,3%) și Grecia (28,2%), cu toate că a experimentat în ultimii ani diverse măsuri care ar fi trebuit, în opinia autorităților, să îmbunătățească gradul de colectare. Într-adevăr, față de 2014 când gap-ul a fost de 43% sau de 2013 și 2012 când s-a situat la 39%, studiul Comisiei Europene indică o ameliorare. În fapt, este însă o revenire la nivelul din 2011.

Măsuri administrative care au eșuat rând pe rând

Am prezentat aceste cifre tocmai pentru a vedea că evoluția de la an la an este aproximativ aceeași deși administrația fiscală a introdus frecvent modificări legislative și procedurale. De exemplu, în 2010 a înființat registrul operatorilor intracomunitari (ROI) care obliga toți operatorii persoane juridice care desfășurau tranzacții în spațiul comunitar să se înregistreze încă o dată în scopuri de TVA. Deși mediul de afaceri a susținut că decizia doar va împovăra administrativ companiile corecte, autoritățile au menținut-o până la 1 ianuarie 2017 când au eliminat-o justificând că au alte pârghii mai eficiente pentru combaterea evaziunii fiscale.

Un alt exemplu este aplicarea în 2013 a sistemului obligatoriu de TVA la încasare pentru persoanele juridice cu cifra de afaceri sub plafonul de 2,25 mil lei, precum și a celor care se înregistrau în scopuri de TVA începând cu acel an. Din 2014, s-a renunțat la obligativitate tocmai pentru că blocajul invocat încă de la anunțarea măsurii de către mediul de business s-a probat în practică.

Fără discuție cel mai celebru exemplu este procedura de înregistrare în scopuri de TVA, prin depunerea extrem de controversatei declarațiii 088, care a funcționat între 1 februarie 2015 și 1 februarie 2017.

Intenția fiecăreia dintre aceste decizii, și nu numai a acestora, ci și a altora pe care nu le mai enumăr aici, a fost reducerea evaziunii și a fraudei fiscale. Cifrele comunicate de Comisia Europeană dovedesc că scopul nu a fost atins. Trebuie precizat că TVA gap nu este cauzat doar de fraudă și evaziune, ci și de insolvențe și falimente, slabă administrare fiscală, arierate, probleme de raportare în conturile naționale, optimizare fiscală legală. Așadar sunt mai mulți factori care concură la acest rezultat. Însăși Comisia explică în studiul publicat că diferența dintre suma din TVA încasată și cea potențial a fi încasată este și un indicator al eficienței sistemului de TVA în sine, precum și al administrației fiscale de a colecta taxa.

În ceea ce privește sistemul de TVA, Comisia va anunța propuneri de modificare a pachetului legislativ chiar în această lună întrucât actualul sistem este depășit în raport cu transformarea economiei. Așa cum se știe, sistemul de TVA are reguli unice în tot spațiul comunitar, doar stabilirea ratelor fiind prerogativa statelor membre, dar și aceasta în anumite limite. În schimb, capacitatea administrativă poate fi ameliorată doar de autoritățile fiecărui stat prin măsurile pe care le întreprind local.

Deciziile ad hoc care totodată transferă aproape integral efortul administrativ și financiar către mediul de business onest nu vor aduce rezultate spectaculoase. De altfel, prin aplicarea plății defalcate a TVA, guvernul estimează că gradul de conformare la plată al celor care declară TVA va crește de la 82% la 90% în următorii trei ani. Procentul se va traduce într-o majorare cu 1,5 miliarde euro a veniturilor din TVA în condițiile în care, TVA gap este estimat la 7,6 mld euro pentru 2015.

Fără a mai discuta deja cunoscutele neajunsuri ale mecanismului de plată defalcată a TVA, este evident că nu va ataca evaziunea fiscală și frauda, ci se va adresa – de vreme ce calculele se referă strict la cei care declară taxa, dar din diverse motive unii nu o achită – tot operatorilor care vor să se conformeze fiscal. Acest sistem va fi un nou experiment din aceeași serie cu cele pe care le-am amintit anterior din cel puțin trei motive: vor fi împovărați administrativ contribuabilii corecți, va fi un pionierat (nu există o implementare a lui generalizată în nici un alt stat membru) și nu este fundamentat temeinic, datele puse la dispoziție în nota care însoțește actul normativ nefiind din acest motiv coerente cu scopul anunțat, respectiv combaterea evaziunii și a fraudei.

În concluzie, pentru o mai bună colectare, ar trebui pe de o parte să fie sprijiniți bunii platnici prin măsuri de informatizare care să faciliteze îndeplinirea obligațiilor și o relație previzibilă cu autoritățile, iar pe de altă parte să fie întărită capacitatea de control.

Soluția, digitalizarea relației contribuabili – autorități fiscale

În opinia mea, digitalizarea administrației ar fi principala pârghie pentru îmbunătățirea colectării taxei, și nu inovațiile practicate până acum. Din păcate, România se află alături doar de Malta și Bulgaria printre țările care nu au implementat încă nicio măsură de raportare standardizată electronică. În urma unei analize efectuate de Deloitte România, pe baza informațiilor din rețeaua Deloitte, am constatat că marea majoritate a statelor aplică cel puțin E-Audit (control electronic), multe au implementat Standard Audit File for Tax (SAF-T) - un format electronic standard și E-reporting (raportarea electronică a unor documente, de exemplu facturi, balanță etc).

Astfel de metode ajută autoritățile fiscale să desfășoare controale mai eficiente pentru că pot identifica mai rapid și ușor principalele zone de neconformare în raportarea obligațiilor fiscale. Totodată vin și în avantajul companiilor pentru că automatizează procesele, scad costurile și aduc mai multă transparență și certitudine în relația cu autoritățile.

În loc să reinventeze roata, venind cu propuneri discutabile, cum este și plata defalcată a TVA, România ar trebui să preia astfel de modele care și-au probat eficiența în alte țări. 

Mai multe subiecte