CE Banking Outlook 2016

Comunicate de presa

Băncile din Europa Centrală, în căutarea eficienței

Sistemul bancar românesc poate susține o economie în expansiune

În ciuda unor măsuri excepționale, anul 2015 a fost, probabil, cel mai bun an pentru sectorul bancar din Europa Centrală, de la criza globală din 2009 încoace, potrivit studiului Deloitte Central Europe Banking Outlook. Din perspectiva industriei, acesta a fost primul an în care diferențele dintre nord și sud au început să se estompeze, iar majoritatea băncilor din Top 50 au revenit pe profit.

Linkuri utile

Deloitte CE Banking Outlook prezintă principalele provocări și factori individuali cu impact asupra industriei în regiune. Raportul analizează evoluția sectorului bancar din opt țări din regiune: Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia, România, Slovacia și Slovenia. Raportul analizează câteva aspecte: bilanțul contabil, calitatea activelor, profitabilitatea, strategia și maturitatea digitală.

Performanța bancară din regiune este mai bună decât în zona euro – atât ROE cât și creșterea creditării sunt mai puternice în Europa Centrală. În zona euro se estimează o creștere lentă în perioada 2016-2018, în timp ce pentru băncile central-europene condițiile economice vor rămâne relativ favorabile.

Creșterea creditării în Europa Centrală a accelerat până la 3,4% în 2015 față de anul precedent, în plus cu trei puncte procentuale față de zona euro, iar estimările privind creșterea nivelului creditării sunt de 5% în 2018. Observăm o scădere a numărului de credite neperformante (NPL), de la 11% în 2013, când s-a înregistrat un vârf, la 8% în 2015, estimându-se o scădere de până la 7% până în 2018.

“Studiul relevă că băncile au făcut progrese semnificative în rezolvarea problemelor istorice din bilanțurile lor, creându-se astfel o bază solidă pentru normalizarea ROE în sectorul bancar românesc. Astfel, există bune premise ca în următorii ani ca rentabilitatea capitalurilor acestora să se poată menține în mod sustenabil peste media Europei Centrale”, a spus Oana Petrescu, Partener coordonator Deloitte Consultanță și coordonator local al studiului.

Estimările arată că România va avea cea mai mare rată de creștere între 2016-2018. După creșterea de 3,8% din 2015, creșterea PIB-ului României este estimată la minim 4,5% în 2016, înainte de o scădere la 3,3% între 2017-2018.

“Deși presiunea pe profit și o serie de deficiențe structurale persistă și vor continua să limiteze potențialul de creștere a profitabilității și capacitatea de finanțare a anumitor sectoare economice sau geografii, estimăm, pe baza studiului, că în condițiile unui context legislativ și fiscal stabil, sectorul bancar românesc este suficient de bine echipat încât să sprijine în mod profitabil creșterea economică a țării. Astfel, ROE ar putea să atingă niveluri de 8-9% în 2017-2018, comparativ cu 7,8%, cât estimăm media Europei Centrale în 2018”, a spus Petrescu. “Sectorul bancar românesc ca întreg are o capitalizare bună, iar structura sa de finanțare s-a îmbunătățit, astfel încât este capabil să sprijine cererile unei economii în expansiune și să devină, pe termen lung, cel puțin la fel de atractiv ca sistemele bancare din Cehia sau Polonia. În plus, date fiind lichiditățile disponibile, concretizarea măsurilor de extindere a sistemului de garantare publică în contextul planului Junker ar putea avea ca efect accelerarea semnificativă a finanțării investițiilor de infrastructură, cu efect imediat în multiplicarea și sustenabilitatea creșterii economice”.

 

Concluzii Deloitte Central Banking Outlook - România 

Bilanț 

  • După câțiva ani de evoluție negativă, dinamica soldului creditelor a devenit pozitivă (+2,2% în 2015) și ar trebui să accelereze în perioada 2016-2018, întrucât creșterea economică robustă duce la recuperarea dinamicii creditelor atât în sectorul corporativ cât și de consum
  • Recuperarea de anul trecut a fost în principal rezultatul creșterii nivelului creditelor pentru locuințe (+16,5% în 2015 versus 2014), sprijinite semnificativ de programul guvernamental Prima Casă; estimăm însă o încetinire a creșterii creditelor pentru locuințe (CAGR de 6% 2015-18E) ca urmare a creșterii nivelului avansurilor și a unei eventuale regândiri a programului
  • Dinamica împumuturilor de consum a fost sensibil influențată de vânzările de portofolii de credite neperformante (-2.6% în 2015), dar va reveni la creștere în 2016 și ne asteptăm să accelereze către 4-5% în 2017-18, pe fondul creșterii consumului  
  • Curățarea bilanțurilor băncilor se referă în special la împrumuturile corporative 
  • (-0,6% în 2015), însă este de așteptat o întoarcere la creșterea pozitivă, începând din 2016 și o îmbunătățire la 2-4% în 2017-2018, întrucât rata scăzută a dobânzilor încurajează investițiile

 

Calitatea activelor

  • După un declin puternic al ponderii creditelor neperformante în sectorul bancar în ultimul an, se așteaptă o îmbunătățire graduală; proporția creditelor neperformante a scăzut de la 20,7% în 2014 la 13,5% în 2015 și la11,3% în prima jumătate a acestui an
  • Pe măsură ce curățirea bilanțurilor va continua, estimăm o recunoaștere suplimentară de NPL-uri în așteptarea exercițiului de AQR planificat pentru 2017, astfel încât proporția creditelor neperformante va rămâne, cel mai probabil, în jurul a 11% în 2016-2017 și va scădea sub 10% doar în 2018

 

Profitabilitate

  • După creșterea de 11,8% în 2015 față -12,9% în 2014, ca urmare a acțiunii agresive de curățire a bilanțurilor demarată de Banca Națională, ROE este estimat să se normalizeze la un nivel care să depășească media băncilor din Europa Centrală
  • Estimările arată că ROE va scădea la 7% în 2016 ca urmare a impactului previzionat al pierderilor aduse de legea recent adoptată privind conversia francilor elvețieni și se va limita la 8-9% în 2017-18, pe fondul presiunii existente asupra marjelor de dobândă 
  • Cele mai mari bănci românești - BCR (#1) și BRD (#2) - au continuat să piardă cotă de piață în 2015 în favoarea unor jucători de talie medie
  • Profitabilitatea s-a îmbunătățit pe fondul calității crescute a împrumuturilor și a costurilor de risc scăzute
  • Marele câștigător de anul trecut a fost Banca Transilvania (#3), care a cumpărat Volksbank (fost #8) și a crescut organic

 

Strategie

  • Băncile vor trebui să-și optimizeze procesele și modul de utilizare privind datele clienților și datele sectoriale pentru a-și îmbunătăți acuratețea și timpul de reacție în procesul decizional, în special în zona clienților corporativi
  • Pentru a îmbunătăți retenția și atragerea de noi clienți, băncile vor fi nevoite să creeze o mai bună experiență pentru clienți, să utilizeze activ instrumentele de data analytics pentru a identifica și segmenta clienții în funcție de nevoile acestora și de capacitatea lor de plată 
  • Pe fondul presiunii profitabilității și a concurenței tot mai mari, este de așteptat ca sectorul să continue să se consolideze, întrucât jucătorii mici activi vor fi încurajați să crească sau să vândă 
  • Una sau mai multe bănci cu capital grecesc ar putea fi vândute, deoarece acționarii își concentrează operațiunile pe piețele principale

 

Modelul maturității digitale

  • România ocupă locul 4 în cadrul modelului de maturitate digitală în CE (pe baza scorului obținut de cele mai importante 5 bănci), în urma Poloniei, Slovaciei și al Cehiei  
  • Poziția României este afectată în principal de digitalizarea slabă pe canalul Internet, deoarece funcționalitățile de mobile banking sunt în general aliniate la soluțiile de top existente în regiune
  • Analiza experienței consumatorului arată acele caracteristici responsabile cu adunarea de informații și întâmpinarea clienților sunt cele mai mature din punct de vedere digital, însă există încă decalaje semnificative între România și piețele aflate în fruntea clasamentului 
  • Depozitele la termen și creditele de consum sunt cele mai digitalizate produse, însă se poate observa un anumit focus asupra creditelor auto, care reprezintă cel mai digitalizat produs în România față de oricare altă țară din regiune

Raportul mai evidențiază unele creșteri recente ale activității de M&A, marcat de un mare număr de tranzacții încheiate pe piețele sudice (Ungaria, Slovenia, România) și o creștere a achizițiilor de către fondurile de investiții.

V-a fost de folos informația?