EMEA 2016

Comunicate de presa

Deloitte EMEA 360° Boardroom Survey

Agenda priorităților în regiune

Consiliile de administrație sunt mai optimiste în ceea ce privește creșterea și competitivitatea în regiune pe termen mediu și scurt, comparativ cu perioade recente, arată prima ediție a raportului Deloitte “EMEA 360 Boardroom Survey: Agenda priorities across the region”.

Linkuri utile

Sondajul prezintă punctele de vedere a 271 directori non-executivi din 20 de țări din Europa, Orientul Mijlociu și Africa(EMEA), inclusiv România, furnizând o perspectivă asupra problemelor cu care se confruntă consiliile de administrație din regiune. Studiul se concentrează, în special, asupra a șase aspecte ale guvernanței corporative: strategie și risc, inovație, securitate cibernetică, remunerația executivilor seniori, succesiunea și talentele, performanța și evaluarea membrilor consiliilor de administrație.

”Principalele preocupări ale consiliilor de administrație din România în ultimele 12 luni au fost structura organizațională, eficiența și managementul operațional”, a spus Zeno Căprariu, Director, Deloitte România. ”Corupția este considerată ca fiind la un nivel ridicat și va rămâne ridicată și în perioada imediat următoare. Temele cele mai importante pentru următoarele 12-24 luni sunt managementul riscului, guvernanța și strategia. Reducerea costurilor continuă să fie un subiect decisiv pe agenda membrilor consiliilor de administrație în perioada următoare”.

 

Securitatea cibernetică este importantă, dar nu suscită destul interes

Conform sondajului, securitatea cibernetică a devenit o temă tot mai importantă pentru directorii non-executivi din regiunea EMEA.

Pe o scară de la 1 la 5 privind gradul de conștientizare a riscului cibernetic (1 fiind punctajul cel mai mic), 48% dintre respondenți au acordat un punctaj ridicat, în timp ce 20% au acordat unul scăzut (1 sau 2). În ciuda importanței sale, mai puțin de jumătate dintre respondenți au menționat că organizația lor are, în momentul de față, un plan de acțiune în privința securității cibernetice. Doar 5% au spus că organizația lor a nominalizat un membru al consiliului de administrație ca expert în ceea ce privește securitatea cibernetică, restul considerând fie că această problemă nu ține de competența consiliului de administrație, fie că echipa executivă se ocupă de acest aspect.

Transformarea securității cibernetice într-o problemă majoră se datorează, parțial, vizibilității sale în rapoartele media, dar și din cauza riscului reputațional pe care îl reprezintă pentru companiile care pot fi victime ale unui atac cibernetic. Accesul neautorizat la datele personale creează riscuri în special pentru instituțiile bancare și pentru companiile din țările cu instabilitate politică.

Dacă ne raportăm la industrii, există câteva diferențe notabile: securitatea cibernetică ocupă un loc fruntaș pe agenda a 38% dintre respondenții din industria producătoare. În industria farmaceutică, deși jumătate dintre respondenți au un grad ridicat de conștientizare a riscului, 33% au acordat acestui subiect un punctaj scăzut. Ținând cont de faptul că majoritatea proceselor de producție depind de sisteme IT, nivelul de interes scăzut este alarmant.

”O dată cu creșterea numărului atacurilor cibernetice și a breșelor în securitatea organizațiilor mari, crește și gradul de conștientizare a membrilor consiliilor de administrație în ceea ce privește digitalizarea și securitatea cibernetică”, a spus Zeno Căprariu.

 

Inovația câștigă teren

Rezultatele sondajului arată că inovația ocupă un loc important pe agenda membrilor consiliilor de administrație, 60% dintre aceștia acordându-i un punctaj de la 4 la 5. Cu toate acestea există diferențe semnificative între țări: în Germania, Irlanda și Italia, unde există un mesaj guvernamental clar pro inovație și o cultură a antreprenorialului, inovația este importantă pentru companii. Inovația este, de asemenea, valoroasă pentru industria farmaceutică și tehnologie, media și telecom, dar mai puțin importantă în construcții, energie și resurse. În Austria, România, Africa de Sud și Elveția, inovația nu este prioritară pe agenda consiliilor administrative.

”Sondajul arată că, deși membri consiliilor de administrație găsesc inovația drept prioritară, conștientizarea importanței acesteia în cultura organizațională pare să fie un proces dificil și de durată”, a adăugat Zeno Căprariu.

Inovarea de produs a fost aria care a primit cea mai mare atenție din partea membrilor consiliilor de administrație (63%), urmată de inovarea modelului de afaceri, cu 49%. Inovația în zona digitală este și ea o prioritate pe lista consiliilor administrative ale companiilor (47%). Doar 9% dintre respondenți au menționat că organizația lor nu are un plan de inovare, iar alți 6% au indicat că planul de inovare este în curs de pregătire. Majoritatea răspunsurilor au venit de la persoanele intervievate în Austria, România și Orientul Mijlociu.

 

Mai multă digitalizarea 

Evoluția și utilizarea sa fără precedent fac ca digitalizarea să devină tot mai importantă. Data analytics, Internet of Things, robotica și alte inovații au creat posibilități tehnologice noi care influențează toate industriile. Noi jucători digitali își fac apariția în multe sectoare industriale tradiționale, iar această combinație este de o importanță strategică pentru companii și, de aceea este de așteptat să ocupe un punct important pe agenda membrilor consiliilor de administrație.

”Digitalizarea și potențialul său disruptiv asupra afacerilor este un subiect tot mai important pentru membrii consiliilor de administrație, plasându-se în topul  agendei consiliilor de administrație în perioada următoare”, a spus Zeno Căprariu.

 

Diversitatea în consiliile de administrație

Întrebați despre viitoarele aptitudini necesare într-un consiliu de administrație, cel mai des menționate au fost experiența practică în industrie (74%) și factori care au legătură cu țintele de dezvoltare ale organizației. Cu toate că cerințele privind aptitudinile sunt la latitudinea consiliului de administrație, alte criterii care vizează diversitatea pot fi impuse de către lege sau prin codul de guvernanță corporativă (în special cerințe care au legătură cu genul). 

La întrebarea privind criteriile folosite în selectarea membrilor consiliului de administrație, 70% dintre respondenți au menționat calificările profesionale, 55% genul și 45% internaționalizarea organizației și a membrilor consiliului său.

”În România, diversitatea de gen nu este un factor semnificativ în selectarea membrilor consiliilor de administrație. Am observat, totuși, că genul este un factor important în țările în care există prevederi legale în acest sens sau în care au fost luate măsuri puternice pentru a promova diversitatea de gen în companiile publice”, a adăugat Căprariu.

 

Factori de succes pentru un consiliu eficient

În general, un consiliu de administrație eficient se poate construi doar după o analiză mai atentă a următorilor factori: cunoștințe individuale, precum și caracterul și abilitatea de a-și pune în valoare punctele forte alături  de ceilalți membri, astfel încât echipa rezultată să fie mai bună decât fiecare individ în parte. Respondenții au menționat  că pentru a avea un consiliu de administrație eficient e nevoie de  experiență (32%), diversitate (28%), cunoștințe (23%), strategie (22%) și transparență (22%).

”Experiența, cunoștințele și concentrarea asupra strategiei sunt factorii-cheie pentru un consiliu de administrație eficient în România”, a concluzionat Căprariu.

Interviurile pentru acest studiu au avut loc în perioada februarie – martie 2016. Raportul incorporează atât date cantitative, cât și calitative obținute în urma acestor interviuri. Pentru a citi raportul complet, vă rugăm să accesați linkul.

V-a fost de folos informația?