Articol
Culoarea verde în construcții – de unde începe totul
27 martie 2023
de Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România, și Irina Dimitriu, Partener Reff & Asociații | Deloitte Legal
ANUARUL TOP 1.000 CELE MAI MARI COMPANII 2023 | Capitol: Top 20 construcții
Implementarea standardelor de sustenabilitate la nivelul companiilor este o temă ce prezintă o complexitate din ce în ce mai ridicată, dat fiind că acestea nu vor mai fi analizate doar pe baza propriilor rezultate, ci și prin asociere cu partenerii de pe întregul lanț valoric, de la furnizorii de materiale, la beneficiarii finali. Iar în construcții aceste implicații sunt cu atât mai importante, având în vedere spectrul larg de influență a activităților din domeniu asupra elementelor care definesc conceptul ESG, respectiv protecția mediului, impactul social și guvernanța. Dintre acestea, cu siguranță cel mai important, dar și cel mai costisitor, este elementul de protecție a mediului.
Sectorul construcțiilor a evoluat, în ultimii ani, în climatul global dominat de incertitudini, manifestat prin blocaje în lanțurile de aprovizionare, facturi exorbitante la energie, inflație și, implicit, diminuarea puterii de cumpărare și un apetit redus de consum și investiții. Toate acestea au la bază efectele generate de pandemia de COVID-19, amplificate ulterior de războiul din Ucraina.
Cu toate acestea, în România cel puțin, construcțiile au evoluat pozitiv, potrivit Eurostat, cu o creștere anuală de 23% în trimestrul patru din 2022, mult peste media UE, de 1,2%. Pentru întregul an, avansul a fost de 13%, pe baza majorării investițiilor, inclusiv din fonduri europene.
Pe de altă parte, în acest domeniu există numeroase presiuni din perspectiva factorilor de mediu, întrucât toate activitățile aferente unei construcții sunt influențate de calitatea procesului și a materialelor folosite. Potrivit unor analize Deloitte, în 2020, clădirile au fost responsabile pentru 37% din emisiile de carbon din consumul de energie. Doar industria cimentului generează aproape 10% din totalitatea emisiilor de carbon.
Dacă, pentru clădirile noi, standardele de mediu sunt relativ clare, pentru cele vechi, procesul de modernizare poate fi atât de costisitor, încât, în unele cazuri, este mai ieftin să demolezi clădirea pentru a face loc uneia noi. Și utilizatorii construcțiilor au devenit mai sofisticați și sunt dispuși să plătească mai mult pentru acestea - se estimează că prețul unei clădiri cu un standard ridicat (de exemplu BREEAM) poate fi chiar și cu 10% peste medie.
Însă, în prezent, nu mai este suficient ca doar produsul final să fie verde, iar clădirea în cauză să aibă emisii de carbon net-zero, ci se analizează întregul lanț de producție. Materialele de construcție, în special oțelul, sticla și betonul, provin din procese extrem de poluante, iar aici pot fi identificate soluții de îmbunătățire a proceselor de fabricație, dar și de reciclare a materialelor din demolări. În contextul economiei circulare, ar putea chiar să apară burse pentru materiale de construcții la mâna a doua, care, pentru a adăuga și elementul high-tech, ar putea avea amprentă de proveniență digitală. Conform Comisiei Europene, deșeurile din demolări reprezintă o treime din total la nivelul UE.
În acest context, investitorii, proprietarii și administratorii de active, dar și alți jucători din imobiliare se confruntă cu transformări impuse de piață și cu noi reglementări, astfel că, pentru a construi sustenabil, sunt necesare investiții substanțiale, cu beneficii pe termen lung. De asemenea, gradul de sustenabilitate ar putea deveni criteriu de atragere a finanțărilor pentru dezvoltare, rambursabile sau nerambursabile.
Pe fondul acestor presiuni, în special în zona de protecție a mediului, se dezvoltă și practicile de greenwashing, care constau în acțiuni prin care companiile încearcă să convingă publicul că produsele, serviciile, politicile sau obiectivele lor sunt prietenoase cu mediul, folosind argumente incomplete sau irelevante. În timp, acționarii, clienții și angajații vor taxa aceste companii pentru lipsa de transparență.
Pe de altă parte, guvernele analizează cu atenție măsuri tranzitorii, cum ar fi subvenționarea proceselor nepoluante sau cu consum redus de energie în construcții, facilități pentru investiții în cercetare și dezvoltare, dar și penalități pentru cei care poluează (de exemplu, taxa pe emisiile de carbon). Scopul final este acela de a asigura o tranziție cât mai lină spre construcții „verzi”.
În concluzie, constructorii trebuie să acorde o atenție sporită strategiilor ESG, care îi ajută nu doar să respecte cerințele de reglementare, ci și în relația cu investitorii, finanțatorii, clienții și angajații. Nu în ultimul rând, este indicat ca aceștia să evidențieze impactul pozitiv pe care îl au în comunitate, prin atragerea și perfecționarea forței de muncă din proximitate, prin implicarea în programe de educație la nivel comunitar etc.