Pariul nostru cu reducerea decalajelor

Opinie publicată în Top 1.000 Cele mai mari companii din România 2019, de Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova

Un nou „Top 1.000 Cele mai mari companii din România”, însoțit de alte clasamente în funcție de cei mai importanți indicatori ai economiei, provoacă în primul rând la reflecții de natură cantitativă. Suntem „în top” când e vorba de rata de creștere a PIB, nivelul de ocupare a forței de muncă, nivelul scăzut al datoriei externe, viteza de descărcare a datelor și numărul de studenți în IT&C. Rămânem însă codași la PIB per capita, emigrare, deficit bugetar și de cont curent, acces la internet. Nu stăm mai bine nici la ponderea în PIB a cheltuielilor cu sănătatea și educația, speranța de viață, nivelul salariilor minime și medii sau rețeaua de autostrăzi.

De 30 de ani (sau de 200, dacă privim din perspectivă istorică), România încearcă să adopte modelul economic și social european și să reducă decalajele. Nu vom fi prea curând o Elveție din Carpați, însă principalul pariu al celor care am ales să rămânem în România, spre deosebire de cei 3,5 milioane de români care au emigrat după 1989, este că România se va dezvolta mai rapid decât statele occidentale și va recupera decalajele. Câștigăm acest pariu?

Globalizarea, suprapusă, în cazul nostru, cu aderarea la UE, a presupus un transfer de capital, de mijloace de producție și de know-how spre țările emergente. Dacă în Occident acest proces are și perdanți, dintre care astăzi mulți protestează violent sau votează pentru partide populiste, România este un beneficiar net al globalizării și al integrării euro-atlantice, care contribuie semnificativ la bunăstarea întregii societăți (evident, nu în proporții egale). Orice revers al acestor procese de globalizare și integrare, de neimaginat acum câțiva ani, dar tot mai probabil acum, ar fi nefast pentru România, care nu are altă cale spre reducerea decalajelor istorice. Desigur, nu suntem un stat cu influență în politicile de liber schimb la nivel global sau de consolidare a UE. Suntem însă datori să evităm să periclităm, prin politici care pun în dificultate piața liberă, statul de drept sau descurajează investițiile străine, această integrare aducătoare de progres și bunăstare.

Pariul pe reducerea decalajelor este pe moment câștigător și ar putea rămâne astfel pe termen mediu dacă ne vom menține angajamentul european și atașamentul față de piața liberă. Au apărut totuși motive de îngrijorare legate de cum va reacționa economia noastră la o corecție în piețele externe, care nu poate întârzia prea mult, dată fiind faza avansată a ciclului economic în care ne găsim. Deficitul bugetar și de cont curent record, reglementări care vulnerabilizează sistemul bancar, politici care descurajează capitalul străin generează amenințarea unei aterizări mai dure decât la alții, care va diminua câștigurile unor ani de creștere bazată pe consum din import, și nu pe investiții în productivitate, majorând din nou decalajele.

Pe termen mai lung, România are atât șansa unor salturi care reducă și mai rapid din decalaje, cât și riscul epuizării actualelor avantaje competitive. Probabil că în viitor vor conta mai puțin resursele naturale, inclusiv dimensiunea forței de muncă (care la noi regresează masiv, fiind campioni mondiali la depopulare), și mai mult capacitatea de a atrage antreprenori capabili să inoveze, de a mobiliza capital și de a orchestra ecosisteme care să încurajeze reinventarea permanentă a soluțiilor tehnologice și a modelelor de business.

Pariul pe reducerea decalajelor se va reseta în alte coordonate. Se vorbește despre reforma unui sistem de învățământ care nu corespunde nevoilor din era Industriei 4.0. Vom reuși să centrăm educația pe dezvoltarea imaginației și creativității, a inteligenței emoționale și sociale, a lucrului în echipă, a abilităților inter-personale și a disponibilității de a încerca, eșua și a o lua de la capăt?

Avem mulți studenți în IT&C și un univers vibrant de start-up-uri, inclusiv campioni globali, un tineret inventiv, cu spirit antreprenorial. Vom reuși să îi ținem în țară sau să îi aducem înapoi după ce studiază ori își fac ucenicia în Occident? Vom fi atrăgători pentru capital, fără de care nu putem participa la cursa tehnologică? Vom reuși să oferim un mediu de afaceri cu nivel bun de intermediere financiară, cu piață de capital performantă și lichidă, fiscalitate scăzută, administrație debirocratizată și profesionalizată, stabilitate legislativă, sprijin pentru inițiative strategice, deschidere către capitalul străin și garanții privind buna funcționare a pieței libere și a statului de drept?