Sunt online, deci am succes - între utilitate și egotism în afaceri

Articol

Sunt online, deci am succes - între utilitate și egotism în afaceri

Când tehnologia evoluează într-un ritm cu care abia putem ține pasul, aproape că toate nevoile noastre pot fi îndeplinite online și mai rapid ca oricând. De la cumpărături și dating, până la știri și sfaturi medicale, obținem totul numaidecât și fără efort, indiferent de cât de complex sau trivial este. Social media ne permit să devenim instantaneu formatori de opinie, activiști sau persoane publice, indiferent dacă oferim ceva de substanță și valoare sau nu.

În mediul de afaceri, tindem să aplicăm aceleași principii, modelând imaginea noastră online în funcție de cum ne dorim să fim percepuți de ceilalți. Fiecare realizare este comunicată cu entuziasm întregii lumi, fiecare experiență neplăcută la muncă este ceva ce merită împărtășit cu sute de oameni. Atâta vreme cât like-urile și retweet-urile sunt numeroase, nu avem motiv de grijă. …sau avem?

Cât de valoroasă este contribuția adusă de rețelele de socializare în mediul de afaceri? Care sunt riscurile aferente? Oare exprimăm uneori opinii în mod iresponsabil în detrimentul propriei credibilități și a credibilității companiei pentru care lucrăm? În ciuda optimismului aproape frenetic în ceea ce privește social media, există motive să fim precauți când navigăm prin lumea afacerilor printr-o prismă virtuală.

În primul rând, rețelele de socializare expun companiile la posibile prejudicii de reputație. Dacă postăm nechibzuit tweet-uri sau statusuri pe Facebook despre promovări sau alte aspecte legate de muncă, este posibil să împărtășim informații pe care compania nu este pregătită să le facă publice. Acest mediu atât de tentant pentru exprimarea nemulțumirilor ne distrage atenția de la faptul că putem expune firma la un risc, în încercarea de a compensa poate pentru propria noastră lipsă de stimă de sine. Mai mult decât atât, putem ajunge să distrugem foarte rapid o reputație care a fost construită în ani întregi. Transpunerea frustrărilor personale online poate fi cel mai puțin înțeleaptă decizie în acest caz.

În al doilea rând, cât de relevante sunt toate acestea în contextul relațiilor și interacțiunilor în afaceri? Contrar așteptărilor, negocierile, tranzacțiile și munca în general continuă să se bazeze în mare parte pe interacțiuni umane directe. Să recunoaștem, 140 de caractere pe Twitter nu sunt nici pe departe suficiente pentru a exprima coerent o idee, iar postările online în general nu au nuanțele și complexitatea pe care le regăsim atât de pregnant în  discuțiile față-n față. În plus, imaginea publică pe care ne-o creăm ne va duce doar până la un punct, aptitudinile și expertiza sunt cele pe care va trebui să ne bazăm în cele din urmă. Când fațada este îndepărtată, ce avem de oferit? Acreditările și realizările profesionale reprezintă cărțile noastre de vizită.

Bineînțeles, nu putem nega că verificarea platformelor de socializare ale potențialilor clienți este utilă în colectarea unor informații la prima mână, chiar dacă superficiale. În plus, companiile pot obține o imagine de ansamblu rapidă a candidaților pentru un post urmărind paginile lor de social media. Și cu siguranță acestea sunt un instrument foarte util în activitatea de marketing și promovare a companiilor. Vizibilitatea contează în sensul în care este important să rămânem conectați, iar social media au devenit cel mai eficient mod de a crea și a păstra un nivel de conștientizare. Totuși, nu trebuie să supraestimăm potențialul rețelelor de socializare în miezul afacerilor, miez care rămâne într-o mare măsură în afara virtualului.

La nivel individual, viteza și ușurința accesului la informații pe care ni le oferă internetul, deși extrem de convenabile, sunt nocive pentru capacitățile noastre critice și analitice. În absența unor filtre de calitate, această supra-informare ne oferă iluzia unei conștientizări a ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Suntem bombardați cu opinii care sunt luate drept adevăruri și pe care ni le însușim fără a pune întrebări, rezultatul fiind o viziune mioapă, distorsionată asupra lumii și o lipsă a gândirii pe termen lung. Această gândire inconsecventă poate afecta felul în care ne desfășurăm activitatea profesională și poate avea un impact negativ asupra performanței.

Dar probabil cel mai mare prejudiciu pe care ni-l pot aduce social media se referă la propriul nostru ego. Psihologii din întreaga lume avertizează cu privire la o creștere în tendințe narcisiste în comportamentul oamenilor, iar social media sunt un factor de netăgăduit. Mulți dintre noi nu realizează cât timp dedică mediului virtual zilnic, căutând validare online și abandonând introspecția. Uneori, suntem atât de preocupați de cultivarea și menținerea imaginii noastre publice, încât stima de sine devine direct proporțională cu numărul de like-uri pe Facebook, iar numărul contactelor de pe LinkedIn devine un indicator al succesului profesional. Atâta timp cât cifrele sunt în creștere, suntem încântați. Pe scurt, social media pot crea narcisiști în mediul de afaceri și în afara lui. Pot exacerba dorința noastră inerentă de recunoaștere până când ego-urile noastre ating proporții nesănătoase. Ce ar trebui să facem mai degrabă este să evaluăm propriile noastre succese, eșecuri și performanțe. Să păstrăm la un nivel minim postările referitoare la realizările noastre profesionale și să lăsăm munca să vorbească de la sine. Poate că nu ne va aduce acea gratificare instantanee pe care o oferă rețelele de socializare, dar este o strategie eficientă pe termen lung către productivitate (prin urmare, succes), o viață echilibrată la muncă și nu numai.

Ca și în alte aspecte ale vieții, lucrurile se fac cu măsură. Rețelele de socializare sunt utile în menținerea vizibilității unei companii și a produselor/ serviciilor pe care aceasta le oferă, dar nu ar trebui să devină un canal pentru glorificare personală. În secunda în care permitem ego-ului nostru să dicteze cum navigăm în mediul online, ne expunem pe noi și compania, iar la nivel individual, ego-ul nostru devine cu atât mai fragil și astfel ne regăsim într-un cerc vicios.

În schimb, ar trebui să fim realiști, rezonabili și să aspirăm către o dezvoltare personală reală. Nu de dragul de a ne lăuda online, ci pentru satisfacția modestă de a face ceva temeinic, chiar dacă poate va trece neobservat. Și, în final, să ne evaluăm propria performanță și propriul caracter cât se poate de cinstit, nu prin like-uri și share-uri, ci printr-un dialog onest cu noi înșine.

Introspecție, înainte de autolatrie, muncă, înainte de like-uri, esență, înainte de imagine.

Un articol de Lars Wiechen, Partener Coordonator Consultanță Financiară, Deloitte România

V-a fost de folos informația?