Industria 4.0 și lanțul digital de aprovizionare

Industria 4.0 vine cu promisiunea unei noi revoluții, care îmbină tehnologiile avansate de producție cu internetul tuturor lucrurilor (Internet of Things - IoT), creând astfel sisteme de producție interconectate, care pot comunica, analiza și utiliza informația pentru a defini acțiuni inteligente viitoare în lumea reală. Industria 4.0 permite îmbunătățirea procesului de producție cu ajutorul IoT, al roboticii, al inteligenței artificiale și tehnologiilor cognitive, al materialelor avansate și digitalizării.

Pe lângă pregătirea pentru o potențială recesiune economică, companiile trebuie să facă față și presiunii de a investi în noile tehnologii sau riscului de a pierde teren în fața competitorilor, în special a celor regionali și globali. Lanțurile digitale de aprovizionare culeg informații din diferite surse, trecând astfel de la o rețea statică și liniară, la ecosisteme interconectate, care configurează în mod dinamic planificarea, producția și distribuția produselor. Aceste lanțuri digitale de aprovizionare prefațează o eră care va permite consumatorilor o experiență fără precedent – posibilitatea de a achiziționa produsele favorite de unde, când și cum doresc.

În acest context, companiile investesc tot mai mult în eficientizarea proceselor interne prin digitalizarea lanțului de aprovizionare, pentru a garanta că produsul potrivit ajunge la timp la consumator, iar dezvoltarea capacităților digitale și analitice a devenit cea mai importantă prioritate a executivilor.

Totuși, unele companii sunt abia la începutul procesului de digitalizare și de automatizare a lanțului de aprovizionare. Spre exemplu, companiile din sectorul alimentelor proaspete sunt într-un stadiu incipient al implementării tehnologiilor avansate. Tot astfel, doar 38% dintre companiile din România din sectorul agri investesc în digitalizare, precizează o analiză recentă INACO (Iniţiativa pentru Competitivitate) dedicată principalelor provocări ale agriculturii 4.0.

Lipsa personalului calificat este unul dintre obstacolele în implementarea tehnologiilor digitale, iar companiile trebuie să ia măsuri pentru a îmbunătăți competențele angajaților. Companiile au nevoie să angajeze personal cu competențe adecvate și să recalifice personalul existent pentru a dobândi competențe analitice și digitale relevante în Industria 4.0. Conform aceleiași analize INACO, 75% dintre companiile din sectorul agri din România consideră că nu au expertiza digitală necesară.

Digitalizarea activității companiilor are implicații mai mari decât îmbunătățirea operațiunilor, transformând în mod fundamental nu doar competențele angajaților, ci și canalele de distribuție și modelele de afaceri. Tehnologiile avansate vor permite analizarea unor volume mari de date colectate de companii de-a lungul multori ani de activitate, contribuind astfel la identificarea unor tipare și comportamente ale consumatorilor, care vor determina noi perspective ale afacerilor. De exemplu, mișcarea pentru carnea alternativă s-a născut dintr-o perspectivă simplă asupra consumatorilor: proteinele bazate pe plante și cele alternative nu trebuie să fie destinate doar vegetarienilor. De la proteine bazate pe plante până la carne crescută în laborator, Industria 4.0 a contribuit la inovațiile din producția de alimente și a schimbat modul în care gândim despre acestea.

Astfel, în contextul în care agricultura, industria alimentară și comerțul cu cereale sunt sectoare cheie ale economiei românești, care au contribuit semnificativ la creșterea economică din ultimii ani, creând peste 2 milioane de locuri de muncă, ceea ce reprezintă un sfert din forța de muncă activă a României (față de 5%, media UE, potrivit datelor Eurostat), companiile care activează în aceste sectoare ar trebui să facă o prioritate din investițiile în tehnologii digitale și competențe de analiză a datelor, pentru a-și înțelege mai bine clienții și problemele operaționale pe care încearcă să le rezolve. Iar colectarea datelor este doar primul pas. Datele sunt utile doar în măsura în care pot fi analizate ca să genereze noi informații și perspective ce vor fundamenta apoi deciziile de investiții în lanțuri digitale de aprovizionare, modele noi de afaceri și canale de distribuție care vor furniza experiențe fără precedent pentru consumatori. Identificarea și crearea competențelor potrivite în rândul angajaților pentru a implementa noile tehnologii, în contextul unei culturi organizaționale bazate pe învățare și colaborare, pot stimula inovația atât de necesară în România secolului XXI.