Băncile nu au timp să se plictisească

Articol

Băncile nu au timp să se plictisească

Opinie publicată în Top 1.000 Cele mai mari companii din România, de Radu Dumitrescu, Partener servicii Suport în Tranzacții, Deloitte România

În decursul anului 2018 am asistat la continuarea consolidării sistemului bancar prin achiziții importante ale unor bănci de către alți jucători din piață (precum achiziția Bancpost de către Banca Transilvania, achiziția Piraeus Bank de către cei de la JC Flowers, finalizarea absorbției Veneto Bank de către Intesa Sanpaolo, finalizarea fuziunii Băncii Carpatica cu Patria Bank etc.).

În același timp, anul 2018 a venit cu directive și reglementări internaționale care au intrat în vigoare și care presupun un aport ridicat de capital din partea acționarilor pentru a crește lichiditatea băncilor. Vorbim aici despre IFRS 9, MIFIID 2, GDPR și, de ce nu, PSD2.

2018 a devenit anul record, în care domeniul bancar a realizat cele mai mari câștiguri, raportând un profit net de aproximativ 7 miliarde de lei la nivelul întregului sistem.

Rata creditelor neperformante (NPL-uri) a scăzut semnificativ în ultimii ani și a ajuns sub 5%, cel mai scăzut nivel al ultimilor 10 ani, însă se poate observa o reducere a tranzacțiilor cu NPL-uri în cursul anului 2018. Această reducere se datorează, bineînțeles, scăderii soldului de credite neperformante, dar, într-o măsură și mai mare, schimbărilor legislative care au impact asupra acestor tipuri de tranzacții. Mă refer aici în special la schimbările legate de deductibilitatea la calculul impozitului pe profit a pierderilor din creditele neperformante.

Și dacă tot vorbim despre legislație și schimbarea acesteia, să nu uităm de celebra OUG 114 din 28 decembrie 2018, despre care s-a vorbit și continuă să se vorbească, ordonanță cu un puternic impact asupra întregului sistem bancar. Există voci în piață care indică o potențială deteriorare a performanței financiare a sectorului bancar în următoarea perioadă, poate chiar în următorul an, atât pe fondul finalizării unui ciclu economic de creștere, cât și ca urmare a măsurilor fiscal-bugetare (taxarea băncilor), cu impact nefavorabil asupra creditării și pentru climatul investițional din economie. Rămâne să vedem în 2019 cum se vor aplica prevederile acestei ordonanțe și care va fi impactul asupra sistemului bancar.

Băncile trebuie să continue să investească în tehnologie, în elemente de inteligență artificială, RPA (Robotizarea automatizării proceselor), tehnologii blockchain și IoT (Internet of Things – internetul lucrurilor). Dezvoltarea tehnologică va ajuta la reducerea costurilor, creșterea eficienței, creșterea canalelor de penetrare a pieței, precum și la o mai bună înțelegere a cerințelor clienților. Cel mai probabil, o adaptare a serviciilor la cerințele reale ale clienților reprezintă factorul care va diferenția băncile în perioada care urmează.

Cu siguranță însă putem spune că în acest moment avem un sistem bancar sănătos, de la care ne așteptăm în continuare să susțină economia românească, dar și să-și continue consolidarea. Odată ce aspectele legate de taxarea activelor băncilor se vor clarifica, ne așteptăm să continue procesele de achiziții începute (și care în acest moment sunt blocate), având totuși un impact major asupra modului în care tranzacțiile vor fi potențial structurate. Nu mă aștept să vedem jucători noi (cel puțin nu în următorul an) care să între pe piața locală, ci mai degrabă achiziții și fuziuni între jucătorii deja existenți. Cu timpul, însă, odată cu reducerea numărului de bănci și consolidarea sistemului pentru ca si jucătorii mai mici să ajungă la o masă critică, mă aștept ca fondurile de investiții să ia în considerare vânzarea către noi participanți pe piață, jucători regionali care să-și dorească o prezență locală. Îmbucurător este faptul că observăm extinderea în regiune a unei bănci locale și sper ca această expansiune să continue și să putem vorbi pe viitor despre o bancă românească cu caracter regional.

Sistemul bancar are datele pentru a face față provocărilor de ordin tehnologic și legislativ, printr-o adaptare la noile așteptări și printr-o „îmbrățișare a tehnologiei”, care, așa cum am mai spus, reprezintă în opinia mea viitorul acestei industrii.

Un lucru este cert: aspectul definitoriu pentru anul trecut și care continuă să caracterizeze sectorul financiar bancar este apariția surprizelor. Este mai mult decât evident că băncile nu au timp să se plictisească.

V-a fost de folos informația?