Probleme ridicate de procesul de conformare din lanțul de aprovizionare a științelor medicale

Puține au fost sectoarele din economia românească cu o creștere atât de puternică în ultimul deceniu precum cel al serviciilor medicale private, pentru care perspectivele rămân pozitive și în perioada următoare.

Pe fondul unor servicii nesatisfăcătoare în sectorul de stat, greu accesibile și fragmentate, businessul privat de healthcare s-a conturat drept unul dintre performerii economiei, cu o creștere anuală în jurul a 10%.

Piața de servicii private de sănătate din România este creditată în anii următori cu cel mai rapid ritm de creștere în comparație cu alte state din Europa Centrală și de Est. Se estimează că această creștere se va păstra la 10%, pe fondul nevoii slab adresate de sectorul public și a continuării expansiunii în zona privată.

Ultimul deceniu a reprezentat perioada în care companiile din domeniu au început să-și diversifice serviciile și să investească în extinderea rețelelor, făcând pași în afara Capitalei.

Sesizând potențialul uriaș de creștere și nevoia de consolidare ce avea să vină, primele fonduri de investiții - 3i, V4C, Bedminister Capital, iar ulterior Advent - dar și International Finance Corporation au realizat investiții în sector.

Dezvoltarea a avut loc în contextul în care angajatorii includeau într-o tot mai mare măsură abonamentele de sănătate în oferta de beneficii salariale pentru angajați. Vânzările de abonamente corporate sunt și astăzi o linie de business importantă pentru companiile din healthcare.  

În prezent, piața privată de sănătate a ajuns într-o etapă de consolidare accelerată  în care marii jucători își întăresc poziția atât prin investiții de la zero cât și prin achiziții, iar experiența câștigată se concretizează în noi regiuni din țară sau în noi specializări. Astfel, o serie de tranzacții marchează această etapă de consolidare, ce permite creșterea complexității serviciilor, abordarea nișelor, dar și acumularea de economii de scară.

În 2017, consolidarea a vizat și un jucător din top 10, Polisano, care a fost achiziționat de către liderul pieței, MedLife. Aceasta a reprezentant achiziția cu numărul 17 a MedLife, companie listată la Bursa de la București, care a avut un model de creștere ce a inclus nu numai dezvoltarea organică, dar și achizițiile.

Cu toate acestea, piața serviciilor medicale private rămâne puternic fragmentată, cu marii jucători concentrați în Capitală și cu o ofertă de servicii din zona de ambulatoriu, spital, laborator și imagistică. Anticipăm că tendința de consolidare va continua pe fondul diversificării portofoliului de servicii oferite.  

Pe măsură ce jucătorii din healthcare se vor dezvolta și vor ajunge la o dimensiune atractivă, este de așteptat ca marile grupuri internaționale să-și facă intrarea pe piața locală.

În prezent, cu câteva excepții (Medicover, Spitalul Monza, Affidea), majoritatea investitorilor sunt români, iar Mid Europa este singurul jucător de private equity cu investiții majoritare în acest sector.

Farma, sub presiunea reglementărilor

Deși piața farmaceutică s-a consolidat și s-a maturizat în ultimii ani, cadrul de reglementare, fiscalitatea, politica de preț și subfinanțarea pun sub semnul incertitudinii perspectivele de dezvoltare și generează tensiuni între jucători și autorități. Deși au avut loc concentrări la vârful ierarhiei distribuitorilor și al farmaciilor, piața continuă să fie destul de  fragmentată, iar marjele de câștig să se erodeze ca urmare a competiției strânse. În acest context, atractivitatea pieței pentru marii actori globali pe zona de distribuție rămâne scăzută. Pe termen mai lung, doar printr-o astfel de mutare decisivă va avea loc o reală consolidare care poate duce la majorarea marjelor operaționale.

O radiografie sumară a pieței arată că toți jucătorii, fie că vorbim de producători, distribuitori, farmacii se concentrează asupra politicilor de preț în lupta de a se menține și de a crește pe piață. Evoluția vânzărilor este în strânsă legătură cu intervenția pe care o exercită statul asupra prețului pentru medicamentele eliberate pe baza de rețetă, unde a adoptat politica celui mai mic preț din Europa. Prin urmare, jucătorii încearcă să echilibreze situația prin prețuri mai mari practicate la medicamentele eliberate fără prescripție, cosmetice și parafarmaceutice. Pe de altă parte, multitudinea producătorilor determină distribuitorii și farmaciile să pună presiune pe termenii contractuali.

Alături de politica celui mai mic preț al medicamentelor, asumată strict de programul de guvernare, alți factori cu implicații pe piață sunt actualizarea lentă a listei de medicamente compensate, arieratele bugetului, taxa claw-back.

Din acest cauze, multe companii au retras de pe piață medicamente cu prescripție, devenite nerentabile, pacienții fiind în final cei mai afectați. De asemenea, o altă consecință a actualizării cu întârziere a listei de medicamente compensate este numărul foarte mic de tratamente noi, moderne lansate pe piață.

Cel mai impredictibil factor de risc rămâne taxa claw-back, care are impact atât asupra producătorilor, cât și a distribuitorilor. Introdusă ca măsură temporară din cauza dificultăților bugetare în perioada crizei, claw-back s-a permanentizat și are un grad foarte ridicat de imprevizibilitate din cauza modificării trimestriale a procentului datorat. Având în vedere că această taxă este practicată doar în câteva state UE (de exemplu Polonia și Bulgaria), ea reprezintă o particularitate și, implicit, un alt motiv de reținere din partea jucătorilor de top din distribuție de a veni pe piața românească.

Evoluțiile recente legate de poziția autorităților, intențiile privind cadrul de reglementare, stabilitatea legislativă și constrângerile bugetare arată că piața farmaceutică va continua să fie una dificilă. Deși cadrul este mai puțin prietenos decât ar fi de dorit, ne așteptăm la o creștere organică în continuare a pieței, cel puțin pe anumite segmente, la noi concentrări și preluări.

Materialul a fost publicat in Top 1000. Cele mai mari companii din Romania- 2018, un proiect realizat de Ziarul financiar cu sprijinul Deloitte