Era post IFRS9 pentru industria  bancară– supraviețuiesc cei mai antrenați

Articol

Era post IFRS9 pentru industria bancară– supraviețuiesc cei mai antrenați

Un nou standard de contabilitate este pe cale să reconfigureze modul în care băncile își desfășoară operațiunile. Această schimbare este necesară deoarece economiile trebuie păstrate în siguranță și este nevoie ca lecțiile învățate în criza anterioară să fie puse în practică.

O bancă mai sigură are un cost. Directorii generali ai băncilor din întreaga Europa încearcă să găsească soluții pentru a atenua impactul și pentru a-și adapta modul în care își desfășoară activitatea. Deciziile pe care le adoptă acum vor dicta profitul și poziția lor pe piață în următorii doi ani.

Un nou model de afaceri și întrebări strategice pentru directorii generali

În industria bancară, IFRS 9 a intrat în vigoare din ianuarie 2018. În timp ce băncile încă se străduiesc să-și finalizeze modelele de risc și implementarea noilor sisteme de raportare, un lucru este cert: 1 ianuarie 2018 este doar începutul pentru IFRS 9, iar 2017 a reprezentat doar o avanpremieră pentru ce are să vină în industria de creditare.

Implementarea standardului IFRS 9 și impactul asupra provizioanelor se bazează pe un prim efort pe care băncile trebuie să îl facă în interpretarea standardului și în vederea  modificării modelelor de risc de credit. Va fi nevoie de cel puțin încă doi ani ca băncile și autoritățile de supraveghere să poată evalua, analiza, valida și efectua teste de stres cu privire la metodologie și modelele de risc înainte de a putea definitiva o aplicare unitară la nivelul industriei, care să poată defini nu doar impactul asupra provizioanelor, ci și modelul de business al Băncii Europene.

Rezultatul final? Transformarea culturii de risc și a apetitului în industria de creditare, alături de definirea modelului de business al Băncii Europene. În majoritatea cazurilor, pentru băncile comerciale cu operațiuni nu foarte complexe, fără activități bancare de investiții și de administrare de active, se preconizează că abordarea IFRS9 finală va raționaliza rentabilitatea capitalului și reduce profitabilitatea, ducând la o consolidare semnificativă a industriei.

Schimbările majore introduse de standardul IFRS 9 sunt estimarea pierderii folosind elemente anticipative și reflectarea pierderii așteptate pe toata durata de viață pentru credite performante care au un risc crescut față de momentul creditării. Deși majoritatea instituțiilor de creditare s-au concentrat pe pregătirea unor modele statistice și platforme tehnologice de raportare complexe, impactul real al standardului depinde de capacitatea modelului de business existent și de cadrul privind apetitul pentru risc de a susține profitabilitatea. IFRS 9 desființează separarea între credite performante/neperformante și adoptă abordarea unui model în trei etape, care obligă banca să realizeze provizioane semnificative chiar și pentru împrumuturile performante, pe toată durata de viață a acestora, pe baza unei abordări statistice predictive a riscurilor. Dacă banca nu reușește să își modifice întregul model de business și strategia de creditare în timp util, 2018 va aduce pierderi semnificative, chiar dacă nivelurile de credite neperformante rămân neschimbate.

Directorii generali și membrii comitetelor de conducere  din cadrul băncilor trebuie să găsească răspunsuri pentru cinci subiecte strategice cheie:

Transformarea modelului general de business, a strategiei și a alocării portofoliului, pentru a atinge țintele de profitabilitate și rentabilitate a capitalului propriu pentru acționari

Întrucât banca trebuie să aloce provizioane încă de la momentul acordarii creditului și să aibă în vedere riscul de intrare în default pe toată maturitatea creditului, principalii factori de cost devin profilul de risc al debitorului și scadența creditului. Acești factori vor defini modelul de alocare a portofoliului.

Impactul noilor factori de cost asupra strategiei de prețuri

În momentul revizuirii costurilor, banca va trebui să analizeze cum poate trata costurile respective pentru a menține profitabilitatea la nivelul actual. Banca trebuie să absoarbă totul sau doar o parte din aceste costuri? Acestea se vor transfera către client integral sau parțial? Cum afectează acestes strategia comercială a băncii în raport cu competiția?

Contul de profit și pierdere al fiecărui client este diferit în baza IFRS 9, iar banca trebuie să ia o nouă decizie privind soluțiile de creditare pe care să le promoveze, clienții și industriile cărora li se adresează, și metodologia de preț.

Transformări în managementul riscurilor care reduc probabilitatea unor provizioane suplimentare

Principala creștere a provizioanelor comparativ cu vechiul standard vizează creditele performante cu un risc de credit semnificativ crescut comparativ cu așteptările din momentul acordării creditului.

Ținta ar fi de a identifica creditele problematice înainte ca acestea să se deterioreze și să fie transferate într-o clasă de risc superioară, precum și de a aborda situația acestora înainte de constituirea unor provizioane suplimentare. Aceasta necesită restructurarea produselor și a contractelor de creditare, rafinarea segmentării modelului adoptat în baza IFRS 9 și, cel mai important, elaborarea unor modele de predicție a comportamentului de plată pe toate durata creditului, disponibile la momentul creditării inițiale.

Impactul IFRS9 asupra strategiei de fuziuni și achiziții

Metodologia de evaluare a portofoliilor performate se schimbă.

Fiecare portofoliu poate presupune provizioane diferite, în funcție de metodologia IFRS 9 aplicată. Cumpărătorul va trebui să aplice propria metodologie pentru a recunoaște costul real pe care îl suportă. Este extrem de important să se facă o estimare precisă a riscului scontat pe toată durata de creditare, pentru portofoliul achiziționat.

Impactul IFRS9 asupra strategiei de remunerare

Remunerarea se face în raport cu veniturile sau profiturile? Veniturile pot rămâne aceleași, însă profitabilitatea se schimbă. Dacă dispozițiile IFRS 9 și plata variabilă a managerului de relații cu clienții nu sunt aliniate la timp, banca riscă să răsplătească suplimentar pe cei care generează pierderi.

Materialul a fost publicat in Top 1000. Cele mai mari companii din Romania- 2018, un proiect realizat de Ziarul financiar cu sprijinul Deloitte

V-a fost de folos informația?

Mai multe subiecte