crypto-valute

Stiri

Atracția crypto valutelor și inevitabila impozitare

30 mai 2017

Daniel Petre, Director Deloitte România

Acolo unde există potențial de a colecta sume la buget statul va interveni prin impozitare mai devreme sau mai târziu. Este și cazul cryto valutelor care generează venituri substanțiale. Teoretic, inclusiv în România sunt impozabile, conform regulii generale, dar cu toate acestea se află într-o zonă nereglementată. Practic, vidul legislativ expune investitorii riscului fiscal și îi lasă, în cazul unui control, la latitudinea inspectorilor. Istoria recentă arată că numeroase situații lăsate “în aer” de legislația fiscală s-au întors, apoi, împotriva contribuabililor.

 “Crypto valutele” au ajuns un subiect la modă. Se organizează evenimente, se țin conferințe și se dezbate tot mai intens pe marginea lor. Nici nu e de mirare dacă luăm în calcul atractivitatea lor imensă în ciuda riscurilor pe măsură. De la începutul anului până acum, de exemplu, Bitcoin - probabil cea mai cunoscută, dar nu și singura crypto valută - a crescut cu peste 100%, peste randamente oferite de depozite bancare, investiții pe bursă și altele.

 Iar Bitcoin e doar una dintre “cripto valute” (pe care le vom numi mai departe monede). Există sute de astfel de “monede”, avem permanent “oferte de monedă inițială”, similare ofertelor publice inițiale de pe piețele reglementate prin care apar noi monede.

La început, au fost privite cu scepticism, fiind asociate cu anonimitatea totală, cu afaceri ilegale, cu traficul de stupefiante, cu piața neagră și cu “the dark web”. Treptat au fost acceptate ca mijloc de schimb legal în unele state. Multe produse și servicii din mediul virtual pot fi achiziționate cu astfel de monede și există magazine virtuale mari care le acceptă. Mai mult, în jurul lor se dezvoltă proiecte la care au aderat companii mari, reputabile, cu capitalizare bursieră de multe miliarde de dolari. 

Un astfel de proiect e Enterprise Ethereum Alliance care grupează unele dintre cele mai mari companii din domeniile IT, resurselor naturale, consultanță și financiar. La momentul anunțării proiectului, la începutul lunii martie, valoarea Ethereum s-a dublat. Pe parcursul lunii aprilie s-a dublat din nou, situație care s-a repetat si in mai. În trei luni, Ethereum a atins o capitalizare (calculată ca numărul de monede înmulțită cu prețul monedei) de “doar” 19 mld USD.

Sunt alte monede care au crescut amețitor cu 300% in decurs de doar o saptamana din mai, dar și unele a căror valoare s-a prăbușit la jumătate ceea ce arată cea mai mare problemă a acestor monede: volatilitatea extremă. Per ansamblu totuși, pe termen lung, majoritatea par să se afle pe un trend crescător, cel puțin în cazul celor cu o capitalizare mare. În paranteză merită spus că pe 30 mai capitalizarea totală a primelor 5 monede era de circa 68 mld USD.

Despre impozitarea “cripto valutelor”

Fiind de dată recentă, câștigurile din aceste tranzacții sunt slab sau deloc reglementate fiscal la nivel mondial. Deocamdată, statul român nu pare să își fi propus să creeze un cadru legal (a nu se înțelege greșit, nu spun că utilizarea lor e ilegală).

Pe de o parte, dezinteresul statului poate fi un lucru bun pentru că aceste monede s-au născut tocmai din neîncrederea în stat și din dorința de a-l evita. Pe de altă parte, când nu ai o reglementare, poți avea suprize la tot pasul. Iar subiectul impozitării lasă mereu loc de surprize.       

Chiar dacă în reglementările fiscale românești nu avem niciun articol care să trateze impozitarea acestor monede, ele aduc venituri impozabile, conform regulii generale. Dezinteresul actual al statului se poate explica prin lipsa de înțelegere a fenomenului, a modalității de control, a declarației depuse de o altă persoană pentru verificare încrucișată și prin anonimitate absolută pentru unele tranzacții. 

Dacă ne uităm însă la cifre, o achizitie de Ethereum de 1.000 USD în luna martie urmată de o vânzare în luna mai ar fi adus un câștig de 7.000 USD, adică nouă salarii medii pe economie. În aceste condiții, e puțin probabil ca statul să stea prea mult timp deoparte pentru că, așa cum spuneam, chiar și în lipsa unor prevederi specifice le poate impozita și acum. 

În cazul persoanelor fizice, le va încadra probabil în categoria altor venituri în cazul unui control. Lipsa reglementărilor specifice privind tratamentul acestora ar genera o serie de probleme legate de numeroase aspecte. De exemplu, care este momentul impunerii: când ar trebui impozitate? Atunci când sunt schimbate într-o monedă reglementată? Sau alt exemplu: ce se întâmplă dacă o monedă se schimbă cu alta, un Ethereum a cărui valoare s-a apreciat cu 30% cât timp s-a aflat în proprietatea unui contribuabil este schimbat cu Bitcoin? Ar trebui în acest caz recunoscut câștigul și impozitat din aprecierea Ethereum sau trebuie așteptat până când Bitcoin se schimbă pe o monedă reglementată? Ce se întâmplă dacă Bitcoin este utilizat în cele din urmă pentru achizitia online de cărți digitale, de exemplu?

Alte întrebări și mai complexe apar în cazul celor care decid să lucreze susținut pentru a genera astfel de monede (“mining”): se pot deduce cheltuieli, care cheltuieli, se impozitează obținerea monedei sau se așteaptă valorificarea ei? 

 În cazul companiilor care ar decide să investească în astfel de monede, situația este și mai gri. Ne lovim în primul rând de reglementările contabile. Nu e clar dacă aceste monede trebuie tratate ca active financiare, creanțe sau numerar.  Ar trebui sau nu evaluate în funcție de evoluția prețului pe piață și dacă da, impozităm câștigul la evaluare sau numai la vânzare? Ce metode de evaluare a costului putem folosi la vânzarea lor?

Din nou, chiar și în lipsa unei reglementări specifice, există riscul ca statul să preleveze impozitul mai devreme sau mai târziu și de la persoanele fizice și de la cele juridice, cu condiția ca aceste câștiguri să fie declarate. Probabil vor apărea discuții între contribuabili și fisc privind momentul impozitării, dar în cele din urmă ambele părți vor cădea de acord că se datorează un impozit, așa cum s-a întâmplat în multe alte situații în trecut.

Discuții mai “interesante” se vor naște în cazul în care invesțiile vor genera pierderi. Și, având în vedere volatilitatea extremă, există o probabilitate mare ca pe anumite perioade de timp sau pe anumite monede să se înregistreze pierderi. Le va accepta un inspector fiscal ca deductibile sau nu, sesizând eventual organele de urmărire penală pentru suspiciuni de evaziune fiscală sau fraudă? Care ar trebui să fie setul de documente în bază căruia să se deducă această pierdere? În 2014, cea mai importantă platformă de tranzacționare Bitcoin de la acea dată, Mt. Gox, a căzut și sute de mii de Bitcoin au fost furate sau au dispărut efectiv: ce s-ar întâmpla într-o situație similară, s-a putea deduce cheltuielile?

Concluzii

Când a apărut în timpul crizei financiare din 2009, Bitcoin a fost privită cu sceptisism și curiozitate, ca o reacție la un sistem puternic reglementat care a dat greș. Opt ani mai târziu, prin cererea imensă manifestată pe piață, Bitcoin a dovedit că există o rațiune pentru existența ei. Mai mult, între timp au apărut sute de alte astfel de monede pentru care oamenii au arătat un apetit mare. Sumele și volumul tranzacțiilor sunt impresionante și cel mai probabil vor crește și tot mai multe monede vor fi adoptate pe scară largă.

În aceste condiții va apărea inevitabil reglementarea cel puțin fiscală și în România. Investiția în astfel de monede presupune riscuri și investitorii sunt dispuși să și le asume. Nu ar trebui însă să fie nevoiți să își asume și riscul fiscal. Există state care au reglementat impozitarea acestor cripto valute, sub o formă sau alta. Unele oferă un regim fiscal favorabil, altele mai puțin. Indiferent de regimul fiscal, însă, rezidenții acestor țări știu care este setul de reguli pe care trebuie să îl urmeze.

*Sursa: profit.ro

V-a fost de folos informația?

Mai multe subiecte