Economia românească - Quo vadis?

Opinie publicată în Top 1.000 Cele mai mari companii din România 2019, de Dan Bădin, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România

Creșterea economiei în fiecare din ultimii doi ani este strâns legată de performanțele companiilor, reflectate de evoluția pozitivă a cifrelor de afaceri și, mai important, a profiturilor, mai ales din sectoarele bancar, energie, fabricarea componentelor și echipamentelor, comerț sau comunicații.

În 2018, chiar dacă nu au fost încă raportate toate rezultatele, constatăm că tendința de creștere s-a menținut, sectorul bancar, de exemplu, consemnând un record istoric al profiturilor pe ansamblul sistemului. Unele companii de top din energie, atât private, cât și deținute de stat, au avut la rândul lor o evoluție foarte bună, înregistrând profituri în urcare cu câteva zeci de procente peste rezultatele anului 2017.

Principalul motor al creșterii PIB a rămas în 2018, la fel ca în 2017, consumul, care s-a văzut mai ales în vânzările mai mari ale comercianților, dar și în turism și alte servicii. Însă pe fondul cererii interne foarte ridicate față de ofertă, deficitul de cont curent și-a continuat deteriorarea, chiar dacă exporturile s-au majorat, consemnând un plus de circa 9% în fiecare din ultimii doi ani.

Cu aceste cifre pozitive pe tabloul de bord, ar fi de așteptat ca liderii din companii să respire mai liniștiți în acest an și să își conducă confortabil afacerile pe drumul croit de realizările acumulate. Cu toate acestea, percepția în piață față de viitorul economiei nu este pe măsura imaginii create de tendințele din anii anteriori. Studiul CFO Survey efectuat de Deloitte în Europa Centrală și de Est, la finalul anului trecut, constată că directorii financiari din România sunt mai pesimiști decât colegii lor din celelalte țări din regiune. Principala îngrijorare semnalată de 66% dintre directorii financiari din România este legată de un grad ridicat sau foarte ridicat de incertitudine fiscală. În regiune, doar 35% dintre respondenți percep acest risc la fel de înalt. În acest context, 90% dintre directorii financiari din România consideră că asumarea unor riscuri suplimentare în afaceri nu este dezirabilă în această perioadă (un număr dublu față de regiune).

Așadar, fiscalitatea rămâne, la fel ca în anii anteriori, sursa majoră de preocupare pentru companii și o frână în asumarea de decizii. După creșterea incertitudinii din economie, ca urmare a apariției OUG 114, avântul investitorilor se estompează. Sectoarele bancar, energie, comunicații, care sunt principalele ținte ale modificărilor, ar putea să nu mai obțină profituri similare cu cele din anii anteriori. Dimpotrivă, există riscul să apară pierderi, de exemplu pentru sectorul bancar, așa cum anticipează BNR. În același timp, există temerea legitimă că piața de capital va slăbi, după scăderi repetate ale acțiunilor de la începutul lui 2019, precum și ca urmare a cerințelor de capital impuse fondurilor de pensii private, care încă evaluează scenarii privind prezența lor în România. O astfel de evoluție va afecta companiile listate. La rândul lor, sectorul comunicațiilor și cel de energie pun problema amânării sau a reducerii investițiilor planificate.

Chiar dacă prognozele autorităților de creștere a PIB cu 5,5% în 2019 sunt mai optimiste decât cele ale Comisiei Europene, de doar 3,8%, așteptările sunt ca economia să rămână pe o tendință pozitivă, deși mai lentă decât în anii anteriori. Predicțiile vin și pe fundalul îngrijorării că economia mondială va intra pe o pantă descendentă în acest an, ceea ce pune mai acut problema sustenabilității finanțelor publice, respectiv a bugetului - care a ajuns la un deficit de peste 3% din PIB în 2018, potrivit calculelor CE. O astfel de situație ridică întrebări în mediul economic cu privire la potențiale alte modificări fiscale, scăderea afacerilor pentru companiile din infrastructură, de exemplu, sau la impactul financiar nefavorabil cauzat de eventuale fluctuații ale cursului de schimb sau ale dobânzilor. În același timp, o altă întrebare majoră este din ce va crește economia în acest an. Principala sursă prognozată de autorități și pentru 2019, consumul, dă semne de frânare încă de anul trecut - când a coborât la 4,8%, de la 8,6%, în 2017. La rândul său, producția industrială depinde de exporturile în Uniunea Europeană, unde estimările sunt de încetinire față de anii anteriori. Fiind conectată cu economia europeană, cea a României va urma orice tendință de scădere sau creștere a acesteia. Însă rata de creștere economică pentru acest an va putea fi influențată de măsurile guvernamentale, astfel că o revenire asupra pachetului de măsuri din OUG 114 sau alte decizii benefice ar contribui la revenirea încrederii investitorilor în economia națională.