Impozitarea profiturilor: Va castiga statul de pana la patru ori mai mult daca schimba legea?

Cel putin declarativ, politicienii incearca sa se sincronizeze cu viziunea europeana in privinta impozitarii profiturilor realizate de multinationale pentru ca un sistem fiscal functional creeaza premisele de dezvoltare asigurand finantarea investitiilor in infrastructura, sanatate si educatie.

Totusi, acest interes national legitim poate fi atins doar in masura in care perspectiva internationala este analizata in profunzime. Apoi, aspectele internationale trebuie adaptate sistemului romanesc in functie de politicile economice de dezvoltare pe termen mediu si lung (in ideea asumarii politice a unui astfel de plan), de trasaturile economiei romanesti si, nu in ultimul rand, de capacitatea administrativa si eficienta acesteia.

Actualele sisteme fiscale sunt invechite

Sistemele fiscale au fost dezvoltate inainte de aparitia economiei digitale, in perioade in care accesul la informatii, mobilitatea sociala si a capitalurilor erau mult mai reduse.

Din cauza faptului ca se bazeaza pe prezenta fizica sau juridica a operatorilor economici intr-un anumit stat, nu mai corespund economiei actuale si afecteaza bugetele nationale (cu un impact mai mare asupra statelor aflate in curs de dezvoltare).

In consecinta, decidentii au inceput sa regandeasca sistemele fiscale si, in anul 2013, G20 si-a asumat sustinerea a 15 masuri cuprinse in planul BEPS (de combatere a erodarii bazelor de impozitare si a transferului profiturilor). In urma cu un an, Romania s-a alaturat Forumului de implementare a BEPS.

La nivel european, dezvoltarea ideilor privind noile concepte fiscale aliniate cu BEPS si cuprinse intr-un pachet care include definirea unei baze fiscale consolidate comune a societatilor (CCCTB) a fost anevoioasa. A fost propusa initial intr-o forma indrazneata insa, in urma unui blocaj din Consiliul Europei, a fost relansata in 2016 intr-o varianta care pare mai fezabila din perspectiva politica. Este esential ca, pana la finalizarea discutiilor pe tema acestei propuneri, Romania, ca stat membru, sa isi descopere resursele politice si umane pentru un rol activ in definirea noilor politici fiscale.  Acestea vor avea o influenta foarte mare asupra bunastarii cetatenilor pe un termen cel putin egal cu durata de viata a Uniunii Europene.

Din acelasi pachet face parte un alt proiect materializat prin Directiva  (UE) 2016/1164 a Consiliului din 12 iulie 2016 privind stabilirea normelor impotriva practicilor de evitare a obligatiilor fiscale care au incidenta directa asupra functionarii pietei interne (Directiva ATAD). Termenul de transpunere in legislatia romana este de 31 decembrie 2018, cu aplicare de la 1 ianuarie 2019.

Directiva privind impozitarea profiturilor, varianta romaneasca

In ciuda faptului ca textul Directivei ATAD face obiectul unor modificari privind tratamentul neuniform al elementelor hibride si a faptului ca mai avem la dispozitie aproximativ un an pana la expirarea termenului de implementare, legislativul romanesc a accelerat transpunerea acesteia printr-un proiect de lege publicat la sfarsitul anului 2016 si luat in dezbatere, asa cum spuneam, in aceasta luna.

Din perspectiva tehnicii legislative, actul normativ a fost conceput independent de Codul fiscal, spre deosebire de implementarile anterioare de directive in domeniu. Din perspectiva rezultatelor previzionate din aplicarea acestei directive, in nota de fundamentare se arata ca "statul roman poate castiga de pana la patru ori mai multi bani daca va incasa impozitul pe profit al companiilor care au activitati in mai multe state si care obtin profituri in Romania".
 
Daca plecam de la premisa ambitioasa a bugetului pentru 2017 care anticipeaza venituri din impozit pe profit de aproximativ 16,5 mld lei, previziunile din nota de fundamentare ar duce la o majorare cu 50 mld lei, pana la 66 mld lei.

Incasarile din impozit pe profit cat cele din TVA?

Ar insemna ca veniturile din impozitarea capitalurilor sa fie duble fata de veniturile din impozitul pe veniturile persoanelor fizice si la aproximativ egale cu veniturile din TVA. Este un deziderat care ar schimba in mod fericit structura veniturilor fiscale, insa realist este imposibil sa credem ca poate fi atins in viitorul apropiat. De ce?

Daca analizam pe scurt ce ar insemna in practica implementarea Directivei ATAD, observam ca modificarile nu vor avea un impact semnificativ in privinta cresterii bazei impozabile asupra careia se calculeaza cota de impozit. Principalele masuri vizeaza:

• Modificarea mecanismului de deducere a cheltuielilor cu dobanzile de la societati nebancare

Codul Fiscal romanesc prevede de foarte multa vreme un mecanism (considerat eficient de literatura de specialitate) de limitare a acestor cheltuieli. Daca tinem cont de spiritul directivei ATAD putem spune ca acesta atinge cel putin in mare masura obiectivele acesteia. Chiar daca Directiva ATAD introduce anumite inovatii, este greu de crezut ca va creste semnificativ baza impozabila.

• Definirea instrumentelor hibride si stabilirea modalitatii de impozitare a acestora

Legislatia romaneasca este restrictiva in definirea capitalului social si a capitalului imprumutat, in mod voit sau nu, si nu a creat un mediu economic propice pana acum. Astfel, existenta unor instrumente hibride functionale in mecanismele economice romanesti este una mai degraba exceptionala si, prin urmare, implementarea prevederii din directiva va avea un rezultat neglijabil din perspectiva cresterii bazei impozabile in Romania.

• Norma generala anti abuz

O astfel de norma este, de asemenea, prevazuta de foarte mult timp si nu este cazul sa ne asteptam la modificari semnificative privind colectarea prin sincronizarea prevederilor nationale cu cele din Directiva ATAD.

• Impozitarea la iesire

Acest concept ar fi nou in legislatia noastra. In functie de modul de implementare si dependent de cresterea eficientei administrative, poate genera o crestere a veniturilor bugetare (insa foarte departe de estimarile din nota de fundamentare). Cu toate acestea, implementarea unui astfel de concept ar trebui analizata si din perspectiva efectelor economice (negative) ce pot decurge in demersurile de atragere a capitalurilor straine de care statul roman are mare nevoie.
 
In concluzie, Romania prin reprezentantii sai politici trebuie sa isi asume un rol mult mai activ in influentarea politicilor europene din domeniul fiscal (mai ales ca 2019 este un an reprezentativ pentru Romania in proiectul european prin detinerea Presedintia Consiliului in perioada ianuarie - iunie 2019). Mai departe, in elaborarea politicilor fiscale nationale, trebuie mai multa aplecare catre realitatile si obiectivele economice romanesti si, pornind de la acestea, sa fie implementate proiectele legislative europene in spiritul acestora (cu aplecare spre obiective) in detrimentul focusului actual influentat mai degraba de forma acestora.
 
Un articol semnat de Alin Chitu, Director Deloitte Romania

*Sursa: Hotnews.ro