Industria prelucrătoare, gata de relansare în 2021

Industria prelucrătoare a fost afectată semnificativ de pandemia de COVID-19, la nivel global, și continuă să întâmpine dificultăți în condițiile în care pericolul nu a fost eliminat, iar numeroase state încă mențin sau chiar impun noi restricții pentru a limita răspândirea virusului. România nu face excepție. Anul trecut a înregistrat o scădere de peste 10% în industria prelucrătoare, însă revenirea de pe final de an indică o ameliorare a climatului în sfera comerțului internațional și, implicit, induce optimism în rândul producătorilor.

Activitatea companiilor din domeniu a suferit perturbări notabile după izbucnirea pandemiei, de la dezechilibre în lanțul de aprovizionare, la închiderea activității pe perioada stării de urgență, scăderea cererii și probleme legate de gestionarea forței de muncă. Mulți producători și-au întrerupt investițiile, dar unii dintre ei au reușit să se reinventeze și să formeze ecosisteme, pentru a putea aborda complex provocările care apar. Spre exemplu, companii auto din Satele Unite, Marea Britanie și alte state, inclusiv România, au încheiat parteneriate cu cele din domeniul medical pentru a fabrica ventilatoare sau alte echipamente și produse necesare combaterii noului coronavirus.

Piața auto europeană, în cădere în 2020

În România, în 2020, cel mai bine au performat industria farmaceutică (5% an/an) și chimică (7,2% an/an), potrivit Institutului Național de Statistică. În schimb, au fost ajustări severe în producția de îmbrăcăminte (27% an/an) sau repararea, întreținerea și instalarea mașinilor și echipamentelor (29% an/an).

În industria auto, datele ACAROM (Asociația Constructorilor de Automobile din România) pentru 2020 arată un declin al producției de peste 10% față de 2019, la puțin peste 438.000 de unități ale celor doi producători locali, Dacia și Ford. Scăderi de activitate au înregistrat și fabricanții de componente auto, dependenți de producători locali sau europeni. Evoluția se explică atât prin prisma dificultăților întâmpinate pe plan local, cât și prin reducerea cererii la nivel european. Pe lângă impactul COVID-19, în industria auto s-a resimțit și efectul măsurilor de protecție vamală impuse de Uniunea Europeană (UE) privind restricționarea importurilor de aluminiu sau oțel din China, aspect ce a dus la creșterea prețurilor materiilor prime achiziționate de producătorii de componente auto.

Potrivit datelor ACEA (Asociația Europeană a Producătorilor de Autovehicule), piața autoturismelor din UE s-a contractat, anul trecut, cu 24%, la 9,9 milioane de unități, cea mai mare scădere anuală de când se înregistrează astfel de date. Toate statele membre au avut scăderi, de remarcat fiind Portugalia (-35%), Spania (-32,3%), Italia (-27,9%), Franța (-25,5%) și Germania (-19,1%). România, cu un declin de 21,8%, este în linie cu țările vecine, precum Polonia (-22,9%) sau Ungaria (-18,9%).

Pe ce se bazează optimismul producătorilor?

Oficialii europeni se așteaptă însă la o redresare a pieței în a doua parte a acestui an, care să aducă o creștere de aproximativ 10%. Estimările se bazează pe revenirea economiei europene și pe o colaborare intensă cu factorii de decizie din UE pentru a consolida competitivitatea industriei auto europene pe plan global.

Și în România sectorul auto, dar și celelalte ramuri ale industriei prelucrătoare, necesită în continuare atenție din partea autorităților, inclusiv măsuri de sprijin pentru producători, direct, dar și prin susținerea cererii în domeniu, astfel încât, la finalul anului, să vedem o revenire pe plus în această zonă de producție esențială pentru întreaga economie.

La nivel global, industria auto se axează tot mai mult pe producția de mașini electrice, dotate cu tehnologie modernă, tendință, de altfel, trasată încă dinainte de pandemie. Industria prelucrătoare, în general, este tot mai preocupată de investițiile în fabricile inteligente, și acestea sistate pe perioada pandemiei, dar cu perspective de creștere în acest an.

Adoptarea tehnologiilor exponențiale în procesele de producție (inteligența artificială, automatizarea cognitivă sau robotizarea avansată) va genera transformări în structura forței de muncă. Însă, contrar temerilor, acestea urmează să ducă la apariția mai multor locuri de muncă decât cele care vor fi desființate.

Potrivit studiului Deloitte „2021 Manufacturing Industry Outlook”, anul acesta este privit cu optimism de jucătorii din domeniu, care estimează o creștere a producției comparativ cu 2020, pe baza succesului așteptat în campaniile de vaccinare și, implicit, în stoparea răspândirii virusului, dar și pe seama transformărilor pe care pandemia le-a impus, de la care se așteaptă efecte pozitive pe termen lung.