Cresterea utilizarii IFRS in Romania

Stiri

Cresterea utilizarii IFRS in Romania

Nevoia de a avea situatii financiare cu informatii comparabile la nivel international a crescut in timp in Romania, in special la anumite categorii de entitati de interes public, dar si in vederea evaluarii performantelor, în mediul de business. Cadrul de raportare cel mai des folosit care asigura aceasta comparabilitate il reprezinta Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS).

In afara companiilor listate pe o piata reglementata, care folosesc obligatoriu IFRS in scop de raportare statutara, majoritatea companiilor folosesc standardele Romanesti (RAS). Unele companii, in special cele detinute de actionari straini, utilizeaza ambele standarde, in special in cadrul raportarilor catre firma mama.

Pe langa cerintele de prezentare si continut ale situatiilor financiare, exista o serie de diferente intre cele doua standarde care duc la rezultate – profit/pierdere diferite. In timp, standardele romanesti s-au mai apropiat de IFRS si in anumite cazuri rezultatele financiare au devenit similare. In alte cazuri, rezultatele raman mult diferite.

Iata cateva exemple : pe IFRS exista notiunea de impozit pe profit amanat, care pe RAS nu exista; pe IFRS evaluarea investitiilor imobiliare se face, de regula, la valoarea justa cu contabilizarea diferentelor de valoare in contul de profit si pierdere, in timp ce pe RAS se reflecta in rezerve din reevaluare, fondul comercial nu se amortizeaza pe IFRS spre deosebire de RAS; pe IFRS exista notiunea de moneda functionala diferita de moneda de prezentare.

Considerand si noile standarde IFRS 15, IFRS 16, care vor fi aplicabile din 2018, respectiv 2019, diferentele IFRS fata de standardele romanesti vor fi si mai importante.

Noul standard IFRS 15 –Recunoasterea veniturilor - duce la modificarea recunoasterii veniturilor in general, cu impact mai mare in telecomunicatii, dezvoltare software, investitii imobiliare si constructii. Noul model de recunoaștere a veniturilor conform IFRS 15 se bazează mai degrabă pe o abordare legata de transfer al controlului decât pe abordarea de transfer de riscuri și beneficii folosită în mod obișnuit în conformitate cu IAS 18.

Noul standard IFRS 16- leasinguri- aduce schimbari majore pentru chirias, cum ar fi faptul ca nu există distincție între leasingul operațional și cel financiar, reflectarea în general a tuturor contractelor de leasing în bilanț (recunoasterea dreptului de utilizare ca un activ si a leasigului ca datorie).

Implicatiile aduse de cele doua standarde enumerate mai sus, precum si alte noi standarde (ex IFRS 9) sunt semnificative pentru rezultatele financiare, indicatorii financiari agreati cu bancile drept conditii de finantare, configurarea  sistemelor si proceselor din companii. Acestea trebuie analizate si revizuite din timp si, dupa caz, efectuate modificarile necesare.

Pentru companiile care pregatesc raportari pentru grupul extern din care fac parte, aplicarea celor doua sisteme de raportare va presupune ajustari mari pentru conversia catre IFRS a balantei romanesti.

Astfel, daca pe viitor legislatia din Romania va extinde, eventual optional,  aria de aplicare IFRS in scop de raportare statutara si catre alte companii, foarte probabil ca multe  subsidiare ale investitorilor externi ar opta pentru IFRS pentru a beneficia de evidente simplificate, sistemele informatice fiind in general commune la nivel global precum si rezultate ( profit/ pierderi) similare.

Avand in vedere tendintele de convergenta intre mai multe cadre de raportare (inclusiv IFRS cu US GAAP – standardele americane) si nevoia de a avea un limbaj comun financiar in context international, familiarizarea si, dupa caz, aprofundarea cunoasterii Standardelor Internationale de Raportare devin din ce in ce mai importante. 

Un articol scris de Oana Buhăescu, Director Deloitte România

Mai multe subiecte