Suntem ultimii în UE după gradul de digitalizare a economiei și a serviciilor publice. Ce e de făcut?

Industria locală de IT&C este printre cele care au continuat să raporteze creșteri ale veniturilor și ale numărului de angajați chiar și după declanșarea pandemiei. La debutul crizei sanitare, sectorul avea un avans anual de sute de milioane de euro, însă generat în principal de exporturi. Contextul actual a dus la creșteri rapide pe unele segmente, cum ar fi cererea de echipamente, de servicii de infrastructură (soluții de teleconferință), de soluții digitale precum cele de lucru colaborativ, platforme pentru educație, semnătură electronică, securitate cibernetică și cloud. A fost un context care a demonstrat, în cazul în care mai era nevoie, că infrastructura și serviciile IT sunt indispensabile pentru o bună funcționare a unei companii și a unui stat.

Însă, deși cifrele privind evoluția industriei locale de IT&C arată îmbucurător și forța noastră de muncă este recunoscută la nivel internațional prin prisma calității sale și a costurilor, o privire de ansamblu, în care analizăm România în comparație cu statele membre ale Uniunii Europene, zugrăvește cu totul altă imagine. Comisia Europeană monitorizează, prin intermediul Digital Economy and Society Index (DESI), mai multe arii pe care le consideră cruciale pentru revenirea economică, printre care tehnologia 5G, competențele digitale, digitalizarea companiilor și a administrației publice. Conform DESI, România se află pe locul 26 din 28. Din punctul de vedere al infrastructurii și al calității serviciilor de internet în bandă largă, suntem printre primii în UE, aspect care cu siguranță a cântărit mult și în decizia UE de a înființa la București Centrul European pentru Securitate Cibernetică, care va gestiona investițiile uniunii în domeniul securității cibernetice. Însă țara noastră se remarcă și printr-o puternică polarizare: pe de o parte, 49% din gospodării sunt conectate la servicii de internet de mare viteză, iar la polul opus, o cincime dintre români nu au folosit niciodată servicii de internet, iar mai puțin de o treime au competențe digitale de bază. În ceea ce privește gradul de digitalizare a economiei și a serviciilor publice, suntem pe ultimul loc.

Din păcate, absorbția internă de soluții și servicii profesionale rămâne încă foarte redusă în administrația publică centrală și locală și la firmele cu capital majoritar autohton. Cu câteva excepții notabile, pionierii digitalizării în mediul privat sunt multinaționalele, care derulează proiecte ample inițiate de grup sau de compania-mamă. Domeniile în care regăsim astfel de pionieri sunt serviciile financiare (Banca Transilvania, CEC Bank, ING Bank, BCR, OTP Bank, Intesa Sanpaolo Bank, Orange Money, NN Asigurări, Allianz Țiriac, Generali, Uniqa), telecomunicațiile (Vodafone, Orange), retailul (Mega Image, Cora, Carrefour), transporturile și logistica, precum și producția.

Însă chiar și în industriile mai mature și deschise către tehnologie, investițiile locale în IT sunt semnificativ mai reduse față de Europa de Vest, America de Nord și regiunea Asia-Pacific. De altfel, cea mai recentă ediție a raportului Deloitte Digital Banking Maturity plasează băncile locale în a doua jumătate a clasamentului jucătorilor maturi din punct de vedere digital, la categoriile „digital adopters” și „latecomers”, și nicio bancă din România nu se află printre „digital champions”, unde regăsim bănci din Turcia sau Polonia.

Într-adevăr, investiția necesară pentru transformarea digitală a unei organizații nu este neglijabilă și se extinde dincolo de aspectele financiare. De altfel, cercetările ample efectuate de Deloitte la nivel global subliniază că maturitatea digitală a companiilor este un concept vast, care pornește de la implementarea unor soluții tehnologice, dar care, de fapt, cuprinde numeroase alte arii, precum structura companiei, angajații și întreaga cultură organizațională.

Pe de altă parte, studiile Deloitte demonstrează fără echivoc și faptul că beneficiile unui astfel de efort sunt cel puțin la fel de ample: de la îmbunătățirea performanței financiare (companiile mature digital au rezultate de trei ori mai bune decât cele aflate abia la începutul drumului, conform raportului Deloitte 2020 Digital Transformation Survey), la eficiență mai mare la nivelul costurilor și al operațiunilor, până la calitate mai bună a serviciilor și a produselor. Transformarea digitală este un parcurs de durată, necesită o abordare strategică și efort susținut, însă oferă roade încă de la început. Nu este doar un mod în care o organizație poate face totul mai bine și mai rapid, ci un mod prin care poate face ceea ce înainte nu era posibil.